Suedia. Probleme în paradisul social al Europei
Suedia are nevoie de tratament diferenţiat. Economia e cotată cu triplu A de către agenţiile internaţionale de rating, dar Suedia îl deţine fiindcă perspectiva economică e percepută că fiind stabilă, băncile sunt puternice, finanţele publice solide, iar datoria guvernamentală mică.
Nu același lucru se poate spune despre datoriile populaţiei. Raportul dintre creditele și veniturile suedezilor a trecut de 170%, e unul dintre cele mai ridicate din Europa și se ridică întrebarea dacă suedezii le pot duce.
Apetitul pentru împrumuturi a fost în principal direcţionat către cumpărarea de locuinţe cu bani de la bancă, iar cererea a fost atât de mare, încât în ultimii 20 de ani preţurile la imobiliare s-au triplat.
Prea puţini afectaţi de recesiune și cu taxe mici pe proprietate, suedezii s-au îngrămădit să-și cumpere case pe credit și în plină criză. A rezultat o piaţă imobiliară supraevaluată cu 20% și registre bancare dominate de creditele ipotecare.
Însă oprirea avântului speculativ cu creșteri de taxe e greu de acceptat la nivel politic. Și mai apare o problemă care ar putea umfla mai tare piaţa imobiliară și muntele de datorii pe care stă populaţia. Dobânda de 0% impusă de banca centrală a Suediei vine să fenteze pericolul deflaţiei.
De la începutul verii, inflaţia a mers constant în jos până a atins un zero curat în septembrie. E valul pe care au urcat mai toate statele Uniunii Europene și pune sub semnul întrebării creșterea economică. O rată mică a dobânzii-cheie vine să stimuleze creditarea, să mărească lichiditatea din piaţă, să dea un imbold consumului și investiţiilor. Doar că stimularea economiei în ansamblu stimulează și sectoare deja surescitate.
FMI avertizează că piaţa imobiliară a Suediei e supraîncălzită. S-ar putea topi, dacă banii pompaţi în economie sfârșesc în imobiliare. Dobânzile mici sunt vitale pentru economie, dar la fel de vital e ca împrumuturile să nu umfle piaţa imobiliarelor.
E un execiţiu de echilibristică în care șansele ca ceva să cadă sunt mari. Dar există soluţii.
Banii pot fi direcţionaţi în sectoarele care chiar au nevoie de ei cu ajutorul mai multor pârghii. Guvernatorul băncii centrale militează pentru înăsprirea regulilor privind rambursarea creditelor ipotecare, fiindcă deja au apărut mulţi restanţieri. Ceva efecte se pot obţine și prin creșterea fiscalităţii în segmenul imobiliarelor, taxele pe tranzacţii ar putea fi sporite, la fel și taxele pe proprietate. O altă soluţie cântărită de oficialii suedezi e impunerea unor avansuri mai mari la achiziţia de locuinţe.
Combinaţia perfectă pentru o aterizare lină e greu de găsit, iar Suedia are în istoria recentă un exemplu încă viu când piaţa imobiliară a căzut de foarte de sus. În anii '80 a cunoscut o bulă speculativă a proprietăţilor comerciale. În 92 s-a spart și a tăiat două treimi din preţul proprietăţilor. Printre victime s-au numărat și două bănci care au fost în final salvate de stat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
