O persoană infectată cu noul coronavirus din cinci nu prezintă vreun simptom al bolii COVID-19, conform concluziilor unui studiu realizat într-unul dintre principalele focare ale pandemiei din Germania şi dat publicităţii luni, transmite AFP, preluată de Agerpres.
O echipă de cercetători de la Universitatea din Bonn a desfăşurat un studiu asupra bolnavilor înregistraţi la Gangelt, un mic oraş de aproximativ 11.000 de locuitori din districtul Heinsberg. Acest orășel a devenit unul dintre principalele focare ale epidemiei de coronavirus din Germania, după ce un cuplu infectat a participat la un carnaval local.
„La Gangelt, 22% dintre persoanele infectate nu au prezentat niciun simptom”, conform studiului. „Faptul că, aparent, o infecţie din cinci se desfăşoară fără simptome vizibile sugerează că persoanele infectate, care răspândesc virusul şi care pot contagia şi alte persoane, nu pot fi identificate într-o manieră fiabilă pe baza simptomelor cunoscute ale bolii”, spune profesorul Martin Exner, coautor al studiului. Acest aspect confirmă, conform lui Exner, importanţa regulilor generale de distanţare şi de igienă.
„Toate persoanele presupuse a se afla într-o stare bună de sănătate pe care le-am întâlnit pot fi purtătoare ale virusului fără să ştie. Trebuie să fim conştienţi şi să acţionăm în consecinţă”, subliniază cercetătorul, în condițiile în care Germania a început relaxarea treptată a măsurilor împotriva noului coronavirus.
Studiul, bazat pe intervievarea şi analiza situaţiei medicale a 919 persoane din 405 gospodării, a permis şi determinarea cu precizie a mortalităţii. La Gangelt, aproximativ 15% din populaţie a fost infectată. Rata mortalităţii în rândul celor bolnavi de COVID-19 a atins 0,37%.
„Dacă extrapolăm aceste valori la cele peste 6.700 de decese puse pe seama COVID-19 în Germania, numărul total de persoane infectate va fi estimat la aproximativ 1,8 milioane”, adică un număr de zece ori mai mare faţă de numărul total de cazuri înregistrate oficial, arată studiul.
Regiunea Heinsberg a devenit un focar al epidemiei după organizarea unui carnaval. Majoritatea persoanelor care au fost contaminate au prezentat simptome, mai mult decât alţi bolnavi care nu au participat la carnaval.
„Pentru a determina dacă apropierea fizică cu alţi participanţi şi circulaţia crescută a picăturilor de salivă prin conversaţii şi cântece au contribuit la o evoluţie mai puternică a bolii, am planificat investigaţii suplimentare”, a precizat echipa de cercetători.
Studiul indică, printre altele, şi că numărul de infecţii produse în cadrul aceleiaşi familii sunt reduse şi că, în general, rata de infectare pare foarte similară la copii, adulţi şi persoane în vârstă şi nu pare să depindă de vârstă sau de sex.
Editare web: Luana Păvălucă
