Spania | Alegeri anticipate, sub semnul Brexit-ului
Pablo Iglesias, liderul partidului Podemos: „Ce ar trebui să facă o forţă politică democratică dacă ar câştiga alegerile într-o ţară din sudul Europei? Eu nu am nicio îndoială. Ar trebui să preia controlul asupra politicii sale monetare, ieşind din Zona Euro”.
Înregistrarea, care îl are în prim-plan pe liderul formaţiunii de stânga Podemos, a fost publicată de adversarii din Partidul Popular în ziua referendumului din Marea Britanie. Atât conservatorii, cât şi adversarii de stânga cred că referendumul de joi trebuie să fie un un exemplu pentru spanioli. Explicaţiile sunt, însă, diferite.
Mariano Rajoy, premier în exerciţiu: „Europenii trebuie să gestioneze ieşirea britanicilor din Uniunea Europeană. E una dintre cele mai importante şi triste decizii la care am asistat în cariera mea politică”.
Pablo Iglesias: „Europa Germaniei, Europa tăierii ajutoarelor sociale, Europa care umileşte refugiaţii şi nu respectă drepturile omului nu funcţionează şi nu atrage”.
Zguduit de scandaluri de corupţie, Partidul Popular şi-a axat campania pe nevoia de a continua politica economică dusă în acord cu Bruxelles-ul. Podemos, pe de altă parte, denunţă tocmai politicile de austeritate impuse de Uniunea Europeană. Cel mai mult va conta ce cred spaniolii de rând.
Acest scrutin vine la şase luni după ce Partidul Popular a câştigat alegerile, dar nu a reuşit să formeze o majoritate. Potrivit analiştilor, incertitudinea provocată de votul pentru Brexit ar putea favoriza partidul aflat la putere.
Toate sondajele arată că situaţia complicată, aproape imposibilă de a crea o majoritate se va repetă şi după aceste alegeri. Doar mici modificări în numărul de mandate câştigate sau pierdute de un partid sau altul pot apărea la finalul numărării voturilor.
După anunţarea rezultatelor toată lumea intră în vacanţă şi cel mai devreme în septembrie vom vorbi de tentative de a formă un nou guvern.
Spania a mai avut alegeri legislative anticipate în 2011, când, în plină criză economică, premierul de atunci, Jose Luis Rodriguez Zapatero, a cedat în fața presiunilor de a demisiona. Alegerile, care trebuiau în mod normal să aibă loc în martie 2012, au fost convocate în noiembrie 2011 și s-au soldat cu o înfrângere categorică pentru socialiști (aflați la putere), în timp ce Partidul Popular a obținut una dintre cele mai mari victorii în alegeri.
Este însă pentru prima dată de la reinstaurarea democrației în țară, adică în ultimele patru decenii, când decizia de alegeri anticipate este luată ca urmare a unui blocaj politic în Parlament.
După scrutinul legislativ din decembrie 2015, Partidul Popular a obţinut cel mai mare număr de mandate, dar nu suficiente pentru a forma singur executivul. Deși au ieșit pe primele două locuri în alegerile din luna decembrie, cu 29% și respectiv 22% din voturi, Partidul Popular (PP), condus de premierul în exercițiu Mariano Rajoy, și socialiștii din PSOE au obținut un rezultat mult inferior celui din legislativele precedente, aceste două formațiuni tradiționale pierzând voturi în favoarea Podemos și Ciudadanos, partide noi pe scena politică spaniolă. Prin urmare, fragmentarea noului legislativ de la Madrid nu a permis până în prezent alcătuirea unei majorități.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
