Situaţia din Crimeea a fost din nou la un pas de a degenera în conflict armat

„Pălăriile Patriei”. Profesoare din Rusia, păcălite să facă și să poarte coifuri din staniol. Motivul invocat de cel care a făcut farsa

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Catedrala Notre Dame din Paris, afectată de incendiul devastator, își redeschide porțile după 5 ani. Cât a costat restaurarea

Violențe la Paris. Protestatari ieșiți în stradă împotriva unei gale pro-Israel s-au bătut cu forțele de ordine

Un vlogger a demascat mai mulți români care păcăleau turiștii cu jocul „alba-neagra” la Turnul Eiffel

Marcel Ciolacu și alți lideri PSD ar fi zburat la Nisa cu un avion privat închiriat de Nordis. Reacția premierului

Atacatorii nu au folosit arme de foc, iar după ore întregi de negocieri cu comandantul bazei au părăsit zona. În Crimeea sunt deja 30.000 de soldaţi ruşi, cu 5.000 mai mult decât prevede acordul dintre Kiev şi Moscova. La tensiunea militară se mai adaugă şi cea economică. Ucraina riscă să rămână fără gazele importate din Rusia, pentru că nu şi-a plătit factura de două miliarde de euro.

În capitala Crimeei, sute de oameni care nu vor ca ţara să se destrame s-au adunat în faţa Parlamentului şi au cerut ca referendumul de pe 16 martie să fie anulat.

Autorităţile locale din republica autonomă spun, însă, că 75 la sută din cei două milioane de locuitori ai regiunii doresc alipirea de Rusia.

Pro-ruşii au preluat controlul asupra singurului post de televiziune ucrainean independent din Simferopol. Jurnaliştii ucraineni spun că pe frecvenţele teviziuniii emite acum postul naţional din Rusia.

Cum situaţia din Crimeea rămâne tensionată, Uniunea Europeană şi-a reluat avertismentele la adresa Rusiei.

„Dacă vor exista atacuri viitoare asupra Ucrainei şi a integrităţii sale teritoriale, atunci vom răspunde cu o serie largă de măsuri, este foarte clar acest lucru”, a afirmat Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

De la Paris, acolo unde a pledat cauza Ucrainei în faţa preşedintelui francez Francois Hollande, Vitali Klitschko a cerut Vestului măsuri concrete de sancţionare a Moscovei.

„Trebuie să vorbim despre sancţiuni şi să folosim sancţiunile pentru a ieşi din această criză. Pentru a ieşi din această criză, soluţia nu este la Kiev, nici în Crimeea, ci la Moscova”, a precizat acesta.

Şi președintele Traian Băsescu a transmis un mesaj Moscovei: „Avem obligația să spunem prietenilor de la Moscova: lăsați fiecare țară să-și stabilească singură, în conformitate cu voința poporului, drumul către viitor”.

Între timp, un cotidian rus scrie că preşedintele destituit al Ucrainei, Viktor Ianukovici a suferit un atac de cord şi este internat în stare gravă într-un spital din Moscova. Informația nu a fost confirmată, deocamdată, de surse oficiale.