Reacţia vine după ce Comitetul ONU pentru Drepturile Omului s-a declarat îngrijorat de situaţia din statul baltic. Etnicii ruşi reprezintă 27% din populaţia fostei republici sovietice.
Riga a refuzat, însă, în urma unui referendum, ca rusa să devină a doua limbă în ţară. Oficialii letoni se apără şi spun spun că legislaţia urmăreşte corectarea nedreptăţilor din perioada sovietică.
Moscova a anexat Letonia în cel de-al doilea război mondial. Milioane de oameni au fost deportaţi atunci în Siberia, iar populaţii rusofone au fost trimise în statul baltic.
Problema minorităţii rusofone în Letonia afectează de mai mulţi ani relaţiile cu Moscova. Ea este invocată în contextul în care apărarea unor populaţii rusofone a fost motivul invocat de către Moscova pentru intervenţia în Crimeea, peninsula ucraineană fiind anexată Rusiei.
Statele baltice - Letonia, Estonia şi Lituania - au obţinut în martie, de la NATO, o consolidare a misiunilor aeriene de patrulare a teritoriilor lor.