România și opt state UE cer mai mulți bani Comisiei pentru a acoperi creșterea prețurilor care afectează proiectele de infrastructură

România solicită Comisiei Europene alocări suplimentare de fonduri pentru a gestiona creşterile de preţuri ce pot afecta proiectele de infrastructură, a scris, joi, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, pe pagina sa de Facebook.

„Într-un demers comun cu alte opt state membre (Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia), am semnat astăzi o Declaraţie privind acţiunile la nivel european pentru finalizarea investiţiilor în infrastructură. Vrem, astfel, să fie acordate fonduri suplimentare pentru a evita neîndeplinirea obiectivelor asumate în contractele semnate şi rezilierea contractelor, din cauza creşterii preţurilor la materialele de construcţie. Mai exact, ne dorim sprijinul Comisiei Europene prin extinderea perioadei de eligibilitate pentru fondurile de coeziune până în 2024, pe modelul fondurilor gestionate de către DG MOVE”, a scris acesta.

Extinderea solicitată vizează obiectivul global de finalizare a reţelei TEN-T în termen şi menţinerea finanţării europene pentru proiectele contractate în curs de implementare sau planificate.

„Astfel, evităm un blocaj al proiectelor de infrastructură mare din Uniunea Europeană din cauza creşterii preţurilor la materialele de construcţie sau de lipsa/întârzierea furnizării acestora”, a adăugat Grindeanu.

Comisia Europeană a prezentat la finalul anului trecut forma revizuită a masterplanului european pentru transporturi (TEN-T), care va forma o rețea de căi ferate, căi navigabile, porturi, aeroporturi şi autostrăzi grupate în nouă coridoare care traversează continentul. România va face parte din două astfel de coridoare. Rețeaua va trebui să fie operațională până în 2050.

Noua politică de transporturi trebuie transpusă în practică în trei etape: nucleul rețelei, până în 2030, nucleul extins al rețelei, până în 2040, iar la final întreaga rețea.

Rețeaua a fost „desenată” inițial în 2013, iar acum a fost revizuită în acord cu ultimele reglementări în domeniu.

În privința țării noastre, România va face parte din două dintre cele nouă coridoare trans-europene.

Coridorul Rin - Dunăre, care există deja și va fi întărit. Coridorul va lega România (inclusv două porturi de la Marea Neagră - Constanța și Sulina) de centrul economic al Europei: Germania. 

Va face, de asemenea, legătura, între porturi majore majore de la Marea Baltică și Marea Nordului (Rostock, Hamburg, Bremen).

Coridorul traversează Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Serbia, Austria, Cehia.

Coridorul Marea Baltică - Marea Neagră - Marea Egee, care urmează să conecteze pe direcție nord-sud statele membre din estul UE.

Acest coridor va crea o nouă conexiune între Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Grecia.

În privința căilor de transport, noua rețea TEN-T prevede pentru România o autostradă care va lega țara noastră (pe ruta Constanța, București, Brașov, Sibiu, Cluj-Napoca, Oradea) de centrul Europei prin Budapeste și Viena.

Mai multe secțiuni de drumuri și căi ferate de-a lungul graniței de vest a României vor fi incluse în Coridorul Marea Baltică - Marea Neagră - Marea Egee, ceea ce va contribui la accelerarea realizării rețelei TEN-T în România (vor trebui finalizate până în 2040).

Editor : R.K.