Potrivit datelor statistice oficiale publicate de autorităţile bulgare, schimburile comerciale dintre Bulgaria şi România au crescut de la 9,373 miliarde de leva în 2020, până la 12,65 miliarde leva în 2021, iar Bulgaria înregistrează un surplus de 1,082 miliarde leva (faţă de 578,7 milioane leva în 2020), a declarat directorul executiv al Camerei de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Române, Eleonora Ivanova, într-un interviu pentru BTA.
Având în vedere valoarea schimburilor comerciale, România a devenit al doilea mare partener comercial al Bulgariei, a spus Eleonora Ivanova.
Zece categorii de mărfuri reprezintă aproximativ 45% din exporturile totale ale Bulgariei spre România: bare de fier şi de oţel, motorină bio, electricitate, tractoare, medicamente, grâu sau amestec de grâu şi orz, utilaje de recoltat, gaz petrolier, îngrăşăminte minerale cu azot. Principalele produse pe care Bulgaria le importă din România sunt: uleiurile din petrol, seminţe de floarea soarelui, produse laminate din fier, gaz petrolier, deşeuri din cupru, grăsimi şi uleiuri animale şi vegetale, smartphone-uri, medicamente, fire şi cabluri.
Bulgaria şi-a majorat exporturile de console şi dispozitive pentru jocuri video spre România, a spus Ivanova. Firmele Euro Games Technology şi Telematic Interactive Bulgaria se numără printre exportatorii de astfel de produse.
„În pofida acestui lucru, România nu este încă o piaţă cunoscută, în special pentru micile companii din Bulgaria. Chiar şi marile companii din Bulgaria au dificultăţi în a intra pe piaţa din România iar succesul depinde de modul în care compania abordează piaţa şi de sectorul în care operează”, a spus Ivanova. Aceasta a explicat că România este o piaţă intens concurenţială şi sensibilă la preţ, în special în sectorul alimentelor, unde firmele bulgare manifestă cel mai mare interes.
Judecând după experienţa companiilor bulgare care au reuşit să aibă succes în România, piaţa are un potenţial mult mai mare decât cea din Bulgaria dar companiile trebuie să investească, să facă planuri pentru pierderi în primii ani şi să aibă răbdare şi să nu abandoneze uşor, a susţinut Ivanova.
„Din experienţa noastră, sunt companii care au reuşit să găsească o nişă bună de piaţă într-un an sau doi, dar sunt şi companii care au avut nevoie de peste trei până la cinci ani pentru ca să îşi facă produsele vandabile”, a adăugat Ivanova.
Cea mai mare investiţie bulgară în România este Euroins, noul lider de pe piaţa de asigurări cu 3,1 milioane poliţe active.
În 2020, investiţiile româneşti în Bulgaria se situau la 178,6 milioane de euro. La data de 31 mai 2022, un număr de 2.996 de companii cu capital bulgar erau înregistrate în România, cu un capital cumulat investit de 195,66 milioane euro, ceea ce plasează Bulgaria pe locul 24, potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului din România.
„Produsul, preţul şi consistenţa calităţii şi cantităţii de bunuri oferite sunt cuvintele magice care deschid uşa spre piaţa românească”
În prima jumătate a lui 2022, cetăţenii români au făcut 390.000 de vizite turistice în Bulgaria, în creştere cu 90% comparativ cu perioada similară a lui 2021, a subliniat Ivanova. Vizitele turistice efectuate de români în Bulgaria s-au cifrat la 625.656 în 2020 şi 821.856 în 2021.
„Produsul, preţul şi consistenţa calităţii şi cantităţii de bunuri oferite sunt cuvintele magice care deschid uşa spre piaţa românească”, a subliniat Ivanova.
Principala problemă pentru firmele din ambele ţări este trecerea frontierei, a comentat Ivanova. Punctul de trecere a frontiere de la Ruse-Giurgiu se confruntă de mai mulţi ani cu blocaje semnificative. În prezent, acest punct este congestionat atât de traficul camioanelor cât şi de traficul de pasageri, a adăugat Ivanova. O altă problemă pentru ambele ţări o reprezintă procedurile birocratice.
Deşi mulţi oameni din România vorbesc limba engleză, este dificil să derulezi afaceri fără să cunoşti cel puţine unele elemente de bază ale limbii române, a apreciat Ivanova. Contactele cu populaţia locală şi construirea încrederii sunt esenţiale. Întârzierile la plată sunt o altă problemă frecventă care persistă şi acum, şi s-a intensificat în timpul pandemiei, în condiţiile în care companiile bulgare înregistrează dificultăţi în a fi plătite pentru bunurile livrate, a spus Ivanova. Companiile bulgare şi-au învăţat lecţia şi fac cercetări, în avans, cu privire la partenerii lor şi se consultă cu avocaţii încă de la începutul stabilirii contactelor de afaceri.
Camera de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română lucrează în prezent la 12 proiecte cu finanţare de la UE şi alte două proiecte urmează să fie lansate în curând. Proiectele sprijină în principal IMM-uri în Bulgaria şi Europa. Proiectele au legătură cu subiecte de pe agenda UE: digitalizarea afacerilor, inovaţie, energie verde şi economie circulară, mai notează BTA, citată de Agerpres.
„Începând din luna iunie, am început un nou proiect care vizează în principal companiile industriale din Europa, inclusiv în Bulgaria şi România. Un consorţiu de 14 organizaţii europene şi universităţi vor pune la punct un ecosistem complet pentru a susţine companiile cu consultanţă, asistenţă financiară şi servicii specifice, astfel încât să faciliteze tranziţia lor la economia verde”, a spus Ivanova.
Editor : Liviu Cojan
