Proteste în toată țara. Mesajele românilor pentru Euronews

Mai mulţi români le-au scris jurnaliştilor de la Euronews pentru a-şi exprima părerea în legătură cu protestele din ţară, relatează News.ro.

Ion Sava, 35 de ani, inginer constructor: „Protestele provin din modul meschin şi abuziv în care au procedat, peste capul Parlamentului şi interferând cu puterea judecătorească, pentru a-şi putea salva şeful, pe Dragnea, de la închisoare. Mulţi cred că trebuie să acţioneze cu toată forţa, acum, înainte să decidă să interzică mitingurile, reţelele de socializare şi libertatea de exprimare. Pentru că tocmai ne-au arătat că pot şi că nu se vor opri până când nu vor obţine puterea totală. Sperăm că UE ar putea interveni şi lua o poziţie fermă, pentru că există deja zvonuri că Guvernul va încerca să îndepărteze ţara de UE, pentru a scăpa de monitorizarea privind  corupţia”.

Diana Rusu, consilier al politicianului român Valeriu Steriu, însă vorbind în nume personal „Protestele antiguvernamentale de amploare din România au fost privite de populaţia din zona urbană ca un semn al responsabilităţii civile, când liderii politici par să nu respecte interesul populaţiei. Merită menţionat că protestele masive din noiembrie 2015, care au dus la demisia Guvernului social-democrat, au stabilit un precedent potrivit căruia manifestaţiile paşnice pot aduce o schimbare. Cred că aceasta este o motivaţie foarte importantă pentru toţi cei care protestează. Lupta anticorupţie a avut întotdeauna o susţinere populară foarte mare, în special de când s-a intensificat în ultimii patru ani, doborând zeci de oficiali şi politicieni corupţi. O parte semnificativă a populaţiei, în special cea urbană, care nu susţine, de regulă, social-democraţii, a văzut o îmbunătăţire a standarului de viaţă după ce România a aderat la UE şi consideră lupta anticorupţie drept un pas obligatoriu în transformarea ţării”.

Mihai Picu, 49 de ani, din Bucureşti: „Criza economică a sugrumat economia României din 2009. Din 2012 până în 2015, Guvernul PSD a decis să taie investiţiile, iar multe proiecte au dispărut. Cred că acest aspect economic a creat grupuri de presiune şi o mişcare împotriva corupţiei”.

Michael Iakab: „Nu susţin schimbările pe care le-a făcut Parlamentul român, mi-e ruşine că sunt cetăţean român”.

Vasile Brăileanu, 49 de ani, inginer IT din Bucureşti: „Suntem sătuli de aceşti politicieni care cred că sunt aleşi pentru totdeauna. Şeful PSD a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru fraudă electorală, un al doilea proces de corupţie este în curs, iar aceste schimbări ale legii îl vor face iertat, pentru ca apoi să poată fi premier, fiincă nu mai este infractor. Totul este explicat de ministrul Justiţiei drept nevoia de mai mult spaţiu în închisori, pentru că sunt supraaglomerate. După Revoluţia sângeroasă, nu a mai fost construită nicio închisoare, deşi miniştrii Justiţiei anunţă în fiecare an că închisorile sunt supraaglomerate, iar condiţiile sunt mizerabile”

Ovidiu Ursachi, român care locuieşte în Germania: „Când un partid politic ce are rădăcini comuniste adânci ajunge la putere şi, ca primă măsură, dau o ordonanţă de urgenţă (folosită în mod normal pentru situaţii de urgenţă adevărate, precum războiul, dezastrele naturale, etc...) în privinţa legilor împotriva corupţiei, atunci această ţară are o mare problemă. Într-o ţară în care corupţia puternică este peste tot în sistemul politic şi cel administrativ şi unde investiţiile ajung în buzunarele politicienilor, în loc de educaţie, sănătate, transport sau sisteme de apărare, atunci oamenii nu mai au speranţă. Trei milioane de oameni au părăsit deja ţara (inclusiv eu), pentru că aceşti politicieni nu ne-au lăsat niciun viitor luminos posibil. Mulţi speră încă, dar acum sunt la limită şi devin fără speranţă. Astfel, România nu va mai fi, în curând, un pol de stabilitate în Europa de Est. După Polonia, Ungaria şi Bulgaria, se pare că România îşi deschide calea către instabilitate politică. În aceste condiţii, toţi politicienii occidentali trebuie să ne susţină în eforturile noastre de a anula aceste amendamente”.

Valentina Dimulescu, cercetător în domeniul politicilor publice: „Oamenii simt, cu siguranţă, că vocile lor au fost ignorate grosier şi că au fost minţiţi de când Guvernul i-a promis preşedintelui că aceste modificări vor trece printr-o dezbatere publică adecvată. Faptul că aproximativ 12.000 de oameni s-au grăbit la protest marţi noapte, inclusiv în alte oraşe importante (decât în Bucureşti – n.r.), arată că aceste proteste vor continua, probabil, şi chiar vor creşte. Unele companii locale au anunţat că vor oferi mâncare şi băutură gratuită manifestanţilor, iar unii cetăţeni privaţi le oferă apartamentele lor protestatarilor din afara Bucureştiului”.

Micu Alexandru, 24 de ani, din Cluj: „M-am săturat de oamenii care sunt acum la putere. Fac lucrurile numai în beneficiul lor, chiar dacă acest lucru înseamnă să ‘pârjolească’ ţara. Noaptea trecută (miercuri spre joi – n.r.), circa 300.000 de români din toată lumea au protestat împotriva Guvernului şi împotriva decretelor de marţi. Aceasta a fost, probabil, cea mai mare manifestaţie după Revoluţie şi nici măcar nu le pasă. Voi fi în stradă cât este nevoie pentru a schimba acest lucru. Iar când se va termina totul, dacă vor fi în continuare la putere, mă gândesc serios să plec din ţară”.