Propunere. Fond de investiții pentru salvarea Republicii Moldova

Scandal în Parlament. De ce a fost amenințată Anamaria Gavrilă cu evacuarea din sala de plen

Ministerele au cheltuit mai mult, deși Guvernul a promis economie. Ce instituții au cerut miliarde în plus la rectificarea bugetară

Avertismentul generalului Ben Hodges: Dacă Ucraina cade, rușii vor bate la ușa României

Avocatul lui Bogdan Peșchir spune că americanii au cerut date despre cazul clientului său

Un senator POT a mințit în CV. Paul Pintea a început liceul la 12 ani, se laudă cu facultate la „AcademicSingles”, site de matrimoniale

Melania Trump, despre activista română premiată la Washington: „Georgiana Pascu apără demnitatea celor ale căror voci nu se aud”

Dosare penale pentru rele tratamente și delapidare la centrul social din Slobozia

Doi tineri reținuți după ce au înjunghiat un copil de 15 ani într-un centru de plasament din Mehedinți

Călin Georgescu se prezintă astăzi în fața polițiștilor pentru a semna controlul judiciar

Potrivit semnatarilor acestui apel, mare parte din ajutoarele oferite de Romania tarii vecine au fost deturnate. Pentru eliminarea acestui risc propunerea este ca fondul de investiţii să fie unul transparent. Se cere ca în consiliul de administraţie al fondului de investiţii să fie atât reprezentanţi ai autorităţilor, cât şi ai societăţii civile şi ai mediului de afaceri.

Potrivit planului aportul iniţial ar trebui să vină din partea statului român, dar mai apoi fondul de investiţii pentru Republica Moldova să fie listat la Bursa de la Bucureşti. Pe bursă, transparenţa ar fi mare şi banii investiţi ar fi mai uşor de urmărit.

Semnatarii apelului cer ca banii fondului să fie folosiţi pentru achiziţia de obligaţiuni ale Guvernului de la Chişinău, pentru investiţii în infrastructura de peste Prut şi pentru cofinanţarea investiţiilor private Româneşti în Republica Moldova.

Cert este că România vrea să ajute Moldova, dar nu prea poate. Luna trecută, din cauza crizei politice de la Chişinău, preşedintele Klaus Iohanis a trebuit să blocheze temporar un împrumut de 150 de milioane de euro pe care România ar fi trebuit să îl ofere Moldovei. Ar fi fost o gură de oxigen pentru administraţia de peste Prut, deoarece banii ar fi fost oferiţi la dobânzile mult mai mici pe care le obţine România din pieţe.

Însă preşedintele Iohannis a spus că nu mai există garanţia că moldovenii se ţin de reformele promise.

Tot în spiritul prieteniei româno-moldoveneşti a fost construit şi gazoductul Iaşi-Ungheni, care ar fi trebuit să reducă dependenţa Moldovei de Gazprom. A rămas nefolosit. În această iarnă Moldova nu va cumpăra gaze româneşti. Iar relatări din presă spun că ar exista şi o diferenţă de presiune între conductele Transgaz şi cele din Moldova. Aşa că ar fi necesare investiţii suplimentare dacă se doreşte folosirea gazoductului peste Prut la capacitate maximă și poate că investiţiile vor veni tocmai din fondul cerut de societatea civilă.