PROFIL. Martin Schulz, europeanul declarat cu un trecut controversat

Drumul lui Martin Schulz către a deveni principalul rival al cancelarului german a fost presărat cu succese şi înfrângeri: vise ratate pentru un carieră în forbal, dependenţă de alcool, conducerea unei librării, o perioadă ca primar al unui orăşel şi anii petrecuţi în lumina reflectoarelor ca preşedinte al Parlamentului European, scrie News.ro.

Martin Schulz a realizat multe, atât cu trecutul său modest, cât şi cu pasiunea sa pentru unitatea europeană, iar în prezent încearcă să conducă formaţiunea de centru-stânga, Partidul Social-Democrat (SPD), către victorie, după 12 ani în care Germania a fost condusă de Merkel.

Aceasta este pentru prima dată când politicianul de 61 de ani candidează pentru un post la nivel naţional.

Schulz este originar din Wuerselen, un oraş cu 40.000 de locuitori, a graniţa de vest a Germaniei, cu Belgia şi Olanda.

Într-un mesaj transmis alegătorilor cu două săptămâni înainte de alegeri, el li s-a adresat ca „europeni” şi le-a spus: „Pentru mine, Europa este o chestiune de suflet şi o chestiune de destin. Mi-am dedicat toată viaţa mea politică acestei idei”.

Schulz a mărturisit la un congres SPD din martie că a fost „foarte leneş la şcoală şi, în tinereţe, avea numai fotbal în cap”.

El a renunţat la şcoală înainte să îşi obţină diploma de liceu, dar nu a reuşit să devină jucător profesionist de fotbal. Mai mult, s-a confruntat cu o dependenţă de alcool. Fostul preşedintele PE a atras, însă, atenţia că este „singurul politician de top din Germania care îşi recunoaşte deschis dezastrele biografice”.

El a primit, însă, o „a doua şansă”, pregătindu-se ca vânzător de cărţi şi deschizându-şi propria librărie. De asemenea, s-a implicat în politica locală ca social-democrat.

La vârsta de 31 de ani a devenit primar al Wuerselen – o funcţie pe care a ocupat-o timp de 11 ani. În 1994, a obţinut un mandat în Parlamentul European, unde s-a afirmat treptat.

O întrebare dură adresată de Schulz în 2003 l-a determinat pe fostul premier Italian Silvio Berlusconi să îl compare cu un nazist, sugerând că ar fi „perfect” pentru a juca rolul unui gardian de la un lagăr de concentrare într-un film.

Începând din 2012, până la începutul acestui ani, el a fost preşedintele Parlamentului European. Germanul a fost creditat cu îmbunătăţirea imaginii şi consolidarea importanţei Legislativului European, care fusese până atunci o instituţie mai degrabă simbolică, dar care a devenit sub bagheta sa o forţă ce a influenţat politica UE în multe domenii.

Schulz era considerat de mult un posibil candidat la funcţia de cancelar, dar decizia fostului lider social-democrat Sigmar Gabriel de a se retrage, în ianuarie, pentru a-i permite să candideze a fost, oricum, o surpriză.

Iniţial, susţinerea pentru a partid a crescut fulminant, egalând-o pe cea pentru conservatorii lui Merkel – iar Schulz a fost ales cu 100% din voturi la congresul SPD, un scor fără precedent. Apoi, însă, entuziasmul a scăzut, iar formaţiunea a pierdut alegerile în trei landuri, în primăvară.

Schulz a rămas pe poziţii, concentrându-se pe mai multă „justiţie socială” pentru săracii germani şi pentru cei lipsiţi de privilegii. „Suntem o ţară bogată, dar acest lucru nu înseamnă că toţi din ţară sunt bogaţi”, a spus el la un miting electoral recent. „În 60 de secunde, o asistentă medicală câştigă mai puţin de 40 cenţi, dar un manager de top al unei companii mari câştigă mai multe de 30 de euro. Nedreptatea divizează ţara”, a adăugat el.

„Nu am costume făcute pe comandă şi nici nu îmi voi face, nu am păr negru, dat cu gel – acest lucru nu mai este posibil pentru mine – nu îmi cumpăr ochelari sau pantofi scumpi”, le-a spus fostul preşedintele PE susţinătorilor săi.

„Dar vă voi spune ceva, putem oferi pe 24 septembrie cel mai bun răspuns la întrebarea ‘poate cineva cu barbă, chelie, ochelari, haine din magazin şi fără diplomă de liceu să devină cancelar ?’, iar acesta este ‘da, poate’”, a încheiat el.