Premierul armean Nikol Pashinyan a declarat marţi că este „convins” că Rusia va veni în ajutor dacă ţara va fi atacată direct, pe fondul ostilităţilor cu Azerbaidjanul în enclava separatistă Nagorno-Karabah.
„Sunt convins că, dacă situaţia o cere, Rusia îşi va îndeplini obligaţiile” în cadrul unei alianţe militare existente între cele două ţări, a spus Nikol Pashinyan, într-un interviu acordat AFP la Erevan, capitala armeană.
Premierul armean a apreciat, de asemenea, că ostilităţile din Nagorno-Karabah au fost provocate de „angajamentul activ” al Turciei în sprijinul Azerbaidjanului, denunţând un „război terorist împotriva unui popor care luptă pentru libertatea lui”.
„Fără angajamentul activ al Turciei, acest război nu ar fi început. Dacă este adevărat că autorităţile din Azerbaidjan au promovat activ o retorică beligerantă în ultimii 15 ani, decizia de a începe războiul a fost motivată de sprijinul deplin al Turciei”, a declarat Nikol Pashinyan, citat de Agerpres.
Kremlinul denunţă degradarea situaţiei din Nagorno-Karabah
Situaţia din Nagorno-Karabah „se degradează”, a denunţat marţi Kremlinul, în cea de-a zecea zi de lupte în această regiune separatistă unde se confruntă armeni şi azeri, şi a calificat drept „inacceptabilă” uciderea de civili.
„Situaţia continuă să se degradeze, oamenii continuă să moară, ceea ce este total inacceptabil”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reiterând că „părţile au obligaţia de a înceta schimbul de focuri şi de a lua loc la masa negocierilor”.
Armenii şi azerii şi-au continuat marţi luptele pentru controlul asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah, în timp ce Turcia i-a cerut comunităţii internaţionale să susţină Azerbaidjanul, în pofida apelurilor la armistiţiu şi a victimelor civile.
În cea de-a zecea zi de lupte, nicio tabără nu pare să fi înregistrat vreun avantaj determinant.
Baku şi Erevan sunt acuzate în ultimele zile că şi-au înteţit în mod intenţionat bombardamentele asupra zonelor urbane locuite, în special asupra capitalei separatiste Stepanakert şi a celui de-al doilea oraş al Azerbaidjanului, Grandja.
Nagorno-Karabah, populată majoritar de armeni creştini, şi-a declarat independenţa faţă de Azerbaidjan, ţară musulmană şiită, după prăbuşirea Uniunii Sovietice, secesiune care a dus la începutul anilor 1990 la un război ce s-a soldat cu circa 30.000 de morţi. Frontul din Nagorno-Karabah a fost aproape îngheţat după un armistiţiu încheiat în 1994, în pofida unor ciocniri regulate.
Preşedintele azer Ilham Aliev, a cărui ţară bogată în petrol a cheltuit mult pe achiziţia de arme moderne, a jurat să recucerească Nagorno-Karabah, excluzând un armistiţiu fără o retragere militară armeană din regiune şi fără „scuze” din partea premierului armean Nikol Pasinian.
Bilanţul de 286 de morţi de începutul conflictului rămâne foarte discutabil. Azerbaidjanul, care nu a anunţat nicio victimă printre soldaţii săi, evocă moartea a 46 de civili, în timp ce Karabah susţine că 240 de militari şi 19 civili ai săi şi-au pierdut viaţa. În schimb, Baku şi Erevan susţin că au ucis 2.300 şi respectiv 3.500 de militari inamici şi pun unul pe seama celuilalt responsabilitatea ostilităţilor.
Editor : G.C.
