Precedente de declaraţii de independenţă în Europa

Mai multe teritorii europene şi-au proclamat unilateral independenţa, după Al Doilea Război Mondial, mai ales după dezmembrarea URSS şi a Iugoslaviei, însă cazul catalan este o premieră în Uniunea Europeană (UE), scrie AFP, preluată de News.ro, care prezintă precedente în acest sens.

RĂZBOIUL RECE - CAZUL CIPRIOT

În 1974, naţionalişti ciprioţi greci urzesc o lovitură de stat vizând să alipească insula - o fostă colonie britanică, independentă din 1960 - Greciei. Aceasta eşuează după câteva zile, însă în acest interval trupe turce debarcă în nord, invocând protecţia minorităţii turce.

În noiembrie 1983, şeful comunităţii cipriote turce proclamă independenţa ”Republicii Turce a Ciprului de Nord (RTCN)” pe 39% din teritoriu, în care sunt desfăţurate trupe turce. Doar Ankara recunoaşte această entitate.

Mai multe tentative de soluţionare au eşuat.

Ciprul, împărţit, a aderat în 2004 la Uniunea Europeană (UE), al cărei drept se aplică doar în partea de sud a insulei.

PRĂBUŞIREA URSS

Prăbuşirea blocului sovietic antrenează cel mai mare val de mişcări de independenţă din Europa după 1945.

În martie 1990, Lituania este prima Republică din URSS care îşi proclamă independenţa. Trupele sovietice intervin în ianuarie 1991 (13 morţi), dar sfârşesc prin a se retrage.

În paralel, în iunie 1990, Rusia îşi proclamă suveranitatea sub impulsul lui Boris Elţîn. Apoi nouă republici sovietice îşi declară independenţa, în august şi septembrie 1991.

În decembrie acelaşi an, liderii ucrainean, rus şi belarus semnează un tratat prin care pun capăt URSS: În total 11 ţări se nasc din spargerea ei, unclusiv cele trei ţări baltice, care vor adera la UE în 2004.

Tensiunile separatiste în regiune persisită până în prezent.

Transnistria - o regiune din Republica Moldova populată în majoritate de rusofoni - şi-a proclamat independenţa încă din 1991 şi a apărat-o cu armele în 1992. Ea nu este recunoscută de niciun stat.

Nagornîi Karabah - o regiune din Azerbaidjan populată majoritar de armeni - a făcut secesiune în 1991. Un război sângeros a opus, în jurul acestui teritoriu, pâţnă în 1994, Armenia şi Azerbaidjanul, care s-au înfruntat militar în 2016. Nagornîi Karanah este considerată internaţional ca făcând parte din Azerbaidjan.

Abhazia şi Osetia de Sud, două regiuni separatiste din Georgia au fost miza conflictului ruso-georgian din august 2008. Acest război s-a soldat cu recunoaşterea de către Moscova a independenţei celor două regiuni. Numai Nicaragua, Venezuela şi Nauru i-au călcat pe urme.

În Ucraina, cele două ”republici” separatiste Lugansk şi Doneţk şi-au proclamat independenţa în 2014, în urma unor referendumuri. Puternic dependente de Rusia, ele nu sunt recunoscute de către comunitatea internaţională.

DESTRĂMAREA IUGOSLAVIEI

Primele care s-au desprins din federaţia socialistă Iugoslavia, Slovenia şi Croaţia şi-au declarat independenţa în iunie 1991.

În Slovenia, armata populară iugoslavă se retrage din ţară după zece zile de încăierări. Ţara devine, în 2004, primul stat rezultat din prăbuşirea Iugoslaviei care aderă la UE.

În Croaţia începe un război cu minoritatea sârbă, susţinută de Belgrad, care refuză această independenţă. Conflictul, soldat cu 20.000 de morţi, se încheie în 1995. Croaţia intră în UE în 2013.

Macedonia se autodetermină în mod paşnic în 1991, după un referendum în care tabăra ”da” obţine o victorie cu 95%.

În Bosnia-Herţegovina, proclamarea independenţei, în 1992, după un referendum boicotat de comunitatea sârbă, declanşează un război de trei ani şi jumătate între musulmani, sârbi şi croaţi care se soldează cu 100.000 de morţi şi 2,2 milioane de refugiaţi. Belgradul recunoaşte Bosnia abia în noiembrie 1995, în urma Acordurilor de la Dayton.

În 2006, Muntenegrul decide prin referendum să se despartă de Serbia. În acest caz este vorba despre un drept la autodeterminare prevăzut în Constituţie, care a fost activat.

Ultima ţară care s-a născut pe ruinele fostei Iugoslavii, Kosovo îşi proclamă unilateral independenţa în 2008, după un prim referendum în favoarea autonomiei în 1991, apoi a unei gherile împotriva forţelor sârbe. Kosovo este recunoscut ca stat de peste 110 de ţări, însă nu face parte din ONU. Serbia continuă să înscrie în Constituţie tutela asupra fostei ei provincii.

Sursa: News.ro