Video Povestea Castelului Teleki și a fabulosului stejar din curtea lui, al doilea ca mărime și vechime după cel din Borzești
La o jumătate de oră de Bistrița, în Posmuș, renaște din bani europeni Castelul Teleki, un castel care se află pe Via Transilvanica și care așteaptă să fie redescoperit. Mihály Teleki, cancelar al Transilvaniei, a dobândit proprietatea - însemnată în zonă - în jurul lui 1680.
„Mulți nu știu despre Pozmuș, nu au auzit despre acest loc, dar este un loc minunat, cu foarte multe povești, un loc care a aparținut la un moment dat inclusiv lui Iancu de Hunedoara. Pe urmă, Matei Corvin a trecut prin aceste locuri. Prin 1661, familia Teleki, respectiv cancelarul Transilvaniei, Mihail Teleki, reușește să vină pe aceste meleaguri și dorește să deschidă aici porțile unui castel boieresc”, povestește Mihaela Ivan, purtătoare de cuvânt a Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.
La mijlocul secolului al XVIII-lea, pe locul conacului de astăzi se aflau mai multe clădiri șubrede din lemn. Familia Teleki a reconstruit clădirea în stil baroc. Ei sunt cei care au comandat crearea formei dreptunghiulare a castelului: pe laturi se aflau magaziile, grajdul, în spate, clădirea principală, iar în față bastionul de poartă, clădire în care se află și o capelă.
„A venit groful cu grofoaia”
„De fapt el nu era boier, nu era nici împărat, nici rege, era grof. Se spune că venea groful cu grofoaia. Dacă dați de oamenii locului și doresc să vorbească despre o femeie că este frumoasă, nu o să spună că e frumoasă sau că e dichisită, o să spună că e grofoaie. Au rămas foarte multe lucruri pornind de la acest castel”, spune Mihaela Ivan.
„Întorcându-ne în 1661, când Teleki hotărăște ca aici să ridice castelul, ajungem un pic mai departe, în 1736, acum 285 de ani, când se pun bazele castelului. Este un castel în stil baroc și o să observați un laitmotiv: sunt acele bolți impunătoare, foarte multe în acest castel. Un castel care a trecut inclusiv printr-un incendiu, prin 1823, dar a fost salvat datorită comunității, pentru că imediat oamenii s-au alertat și au vrut să pună mână de la mână și să nu lase castelul acesta să dispară. Ulterior au mai avut loc niște reabilitări ale castelului prin 1930, 1920, dar de atunci până în 2019, castelul nu a mai beneficiat de reabilitare sau de restaurare”, precizează Mihaela Ivan.
Comuniștii au zidit blazonul familiei
„În 1409 familia Teleki primise blazon, pentru că era o familie importantă, o familie influentă. În prima parte, blazonul era mult mai sărac, era doar un leu care ieșea din flăcări și între copite avea un stejar, un copac dezrădăcinat. Ulterior observăm că se îmbogățesc semnele heraldice și apare acvila bicefală și scutul, care arată că această familie avea capacitatea să protejeze anumite locuri. Pentru unii poate că e pur și simplu așa, un simbol, însă nouă ne arată că acest teritoriu a fost cumva sub paza acestei familii”, spune Mihaela Ivan.
În 1945 când au venit comuniștii, au fost deranjați de blazon și l-au acoperit. „L-au acoperit cu zidărie - și au făcut un lucru foarte bun, pentru că au conservat acest blazon, iar acum ne putem bucura de el”, arată Mihaela Ivan.
Heleșteul, ascunzătoare pentru statuete
„Odată cu venirea regimului comunist, știm foarte bine că tot ceea ce ținea de religie nu era acceptat. Chiar aici, în mijloc, a fost un parc, o zonă de odihnă, loc în care se spune că se aduna familia Teleki. Și erau frumos amenajate, frumos organizate, niște statuete - șase lei impunători care păzeau două figuri religioase și pe Maria Tereza. Atunci când au venit comuniștii, i-au obligat pe oamenii locului să scape de acele statuete, însă oamenii de aici sunt cu frică de Dumnezeu și doar au retezat capetele Fecioarei Maria și a reginei Maria Tereza și le-au ascuns în heleșteu”, povestește purtătoarea de cuvânt a Consiliului Județan Bistrița-Năsăud.
„Ulterior, chiar cel care se ocupă și are grijă de lucrări, Nelu Someșan, a spus celor care lucrează aici, echipei, că știe de la bunicul lui că acolo au fost duse. Și când a venit o cupă mai mare, au ajuns la heleșteu și au descoperit statuetele”, spune Mihaela Ivan.
Stejarul de la Teleki, un monument al naturii
În curtea castelului se află și un stejar vechi de 615 ani, al doilea ca vechime și mărime după stejarul din Borzești. Are o înălțime de 25 de metri și a trecut prin mai multe incendii.
„Acum 615 ani, se planta aici un stejar. Al doilea, după stejarul din Borzești, a reușit să crească acest stejar, pentru că după cum vedem, are o înălțime de 25 de metri. Este un stejar care a trecut prin incendii. Prin 1920, a fost fulgerat, însă groful Teleki de atunci a adunat comunitatea și au reușit să stingă focul. Putem să sesizăm acea ramură care a fost afectată de trăsnet, însă stejarul de la Castelul Teleki reușește să adune de fiecare dată vizitatorii care vin pe Via Transilvanica și pe toți cei care vor veni să viziteze castelul de la Posmuș. Stejarul stă de strajă din 1406 și cu siguranță va aduna și mai multe povești odată cu deschiderea castelului”, spune Mihaela Ivan.
„Ne bucurăm să avem meșteri buni”
„Cea mai dificilă parte a lucrărilor aș putea spune că a trecut, a fost partea de structură, de infrastructură, de suprastructură, de consolidare a pereților, de refacere a șarpantelor, de montare a turnului. Acum spun că greul nu trece, fiecare etapă are greutatea ei, însă acum suntem la partea de finisaje, partea de înfrumusețare a castelului care nici asta nu este o lucrare foarte ușoară, însă ne bucurăm să avem meșteri buni, pietrari buni, oameni care lucrează pe finisaje foarte bine și noi spunem că o să iasă identic cu orginalul și chiar mai bine”, spune inginerul Vlad Sîdor.
- Ce funcție avea această parte a clădirii? În ce s-a transformat? Și cât de complicată a fost transformarea ei?
- Da, clădirea respectivă e corpul 4, funcționalitatea ei originală a fost pentru garaje de calești. Acum are folosință de sală de expoziție, ne bucurăm să spunem că am făcut o șarpantă arhitectural frumoasă, rămâne aparentă, un lemn aparent.
- Era garajul vremurilor?
- Garajul familiei Teleki, da. Aici își parcau caleștile de expoziție.
Satisfacția unui inginer pasionat de istorie și de artă
În același timp pot spune că am păstrat toate materialele de pe vremuri care se foloseau, acum am reluat lucrările cu aceleași tipuri de materiale, bazate pe var, pe ciment, lucrăm cu materiale de bună calitate, testate, folosite. Meseriașii noștri pot să spun că lucrează în restaurări de ani buni de zile, fiecare profilatură, fiecare element arhitectural al castelului a fost radiografiat. S-au făcut schițe, s-au luat șabloane, mostre din fiecare profilatură, a fost păstrată după care am refăcut șabloane și am refăcut tot, explică inginerul.
- Te-ai apuca din nou de el, după experiența pe care ai traversat-o aici?
- Da, cu siguranță. Mă bucur că am avut onoarea să fiu inginer pe un asemenea șantier, sunt pasionat de istorie, pasionat de artă, deși sunt inginer, dar a fost o provocare, încă este o provocare pentru mine, dar rezultatele sunt bune până acum și o să fie un proiect reușit, este convingerea lui Vlad Sîdor.
La sfârșitul anului, Castelul Teleki își va deschide porțile. Este punct de vizitare pe celebra Via Transilvanica, iar după reabilitare castelul va avea spații de cultură si de lucru pentru meșteșugari, va avea muzee și va putea fi vizitat. Și asta se datorează în bună măsură banilor europeni.
Mai multe exemple pentru modul în care bistrițenii s-au folosit de banii europeni aflați urmărind AICI emisiunea „Europa. Mi-e bine, ți-e bine”, care se difuzează în fiecare duminică, de la ora 16:00, la Digi24.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
