Polonia nu renunţă la controversatele legi ale justiţiei

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a apărat la Bruxelles controversatele reforme din sistemul judiciar susţinute de conservatorii aflaţi la putere în ţara sa. Şeful Guvernului de la Varşovia s-a întâlnit, marţi seară, cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, informează Agerpres. 

'I-am explicat (lui Juncker - n.red) ce înseamnă pentru noi reformele în justiţie', a spus Morawiecki în faţa presei după discuţia cu preşedintele executivului comunitar. 'Intenţia noastră este să îmbunătăţim sistemul, să-l facem mai corect şi mai obiectiv', a adăugat el. 'Voi fi la Bruxelles în februarie la o reuniune a Consiliului, şi atunci ne vom întâlni', a mai spus premierul polonez.
Deşi ambele părţi s-au exprimat pe un ton prietenos după întâlnirea ce a durat mai mult de două ore, vorbind despre o atmosferă 'constructivă', premierul conservator polonez a insistat că ţara sa nu va ceda presiunilor europene privind revizuirea legilor deja adoptate.

'Cred că prezentarea intenţiilor noastre şi perspectiva noastră cuprinzătoare asupra sistemului de justiţie vor găsi înţelegere la Comisia Europeană', a apreciat premierul Morawiecki.

El a menţionat totodată că la această întâlnire au fost abordate şi alte subiecte, inclusiv viitorul Uniunii Europene, viitorul Poloniei în UE, precum şi chestiuni ce ţin de piaţa internă unică, Brexit-ul, viitorul cadru financiar multianual al UE, energia - în special proiectul gazoductului Nord Stream 2, căruia Polonia i se opune -, precum şi migraţia.

Legat de aceasta din urmă, premierul polonez a precizat, de asemenea, că ţara nu-şi va schimba poziţia, subliniind că 'sancţiunile financiare împotriva ţărilor care nu acceptă refugiaţi sunt un instrument greşit', şi a susţinut, potrivit agenţiei PAP, că a observat 'o schimbare a retoricii folosite de Juncker cu privire la, de exemplu, lipsa unei legături între problema migraţiei şi cadrul financiar multianual al UE'.

Într-o declaraţie separată, comisarul european pentru economia digitală, Gunther Oettinger, a transmis după această întâlnire - la care a luat parte şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans - că executivul comunitar este 'încrezător că Polonia va putea fi convinsă în chestiunea statului de drept', el avansând argumentul 'condiţionalităţii economice', respectiv condiţionarea acordării fondurilor europene de situaţia statului de drept.

Preşedintele polonez Andrzej Duda a promulgat luna trecută două legi despre care criticii afirmă că riscă să conducă la politizarea Curţii Supreme şi a Consiliului Superior al Magistraturii. Anterior în aceeaşi zi, Comisia Europeană a activat împotriva Poloniei Articolul 7 din Tratatul UE şi a dat guvernului de la Varşovia un termen de trei luni să revină asupra măsurilor de reformă a sistemului judiciar considerate la Bruxelles 'un risc evident de încălcare a statului de drept'.

În ultima etapă a acestei proceduri Polonia şi-ar putea vedea suspendat dreptul de vot în Consiliul UE şi în Consiliul European, dar pentru aceasta este nevoie de un vot unanim al tuturor celorlalte state membre ale UE, iar Ungaria a anunţat deja că se va opune.

Problema statului de drept şi a reformei sistemului judiciar se află în centrul actualităţii poloneze şi a provocat tensiuni cu Comisia Europeană imediat după ce formaţiunea Lege şi Justiţie (PiS) a câştigat alegerile legislative de la sfârşitul anului 2015. Prima iniţiativă promovată a fost o reformă a Tribunalului Constituţional, care s-a concretizat în principal în înlocuirea judecătorilor pe care guvernul formaţiunii liberale Platforma Civică (PO) îi numise înaintea alegerilor.

Au urmat reforme ce au vizat funcţionarea tribunalelor de drept comun şi a Consiliului Superior al Magistraturii, Comisia Europeană considerând aceste măsuri o încercare de subordonare a puterii judiciare în faţa celei executive, în timp ce guvernul de la Varşovia susţine că a luat aceste decizii pentru a pune capăt 'castei corupte' a judecătorilor care funcţionează într-un sistem ineficient şi au format o elită ce s-a îndepărtat de problemele cetăţenilor.