Ultimul mare apărător al comerțului liber bazat pe reguli – Uniunea Europeană – este pe cale să cadă, scrie Politico. Întreg procesul se întâmplă în slow-motion, iar impactul va fi dureros. Dacă cel mai mare bloc comercial din lume va renunța la conceptul de liber-schimb, toată economia globală va avea de suferit.
Acest deznodământ pare tot mai probabil, pe măsură ce Comisia Europeană și puternicul său departament comercial simt influența Chinei și SUA într-un joc al propriilor interese economice și al protecționismului.
Era „Europa, pe primul loc” ar putea fi pe cale să înceapă. „Noua politică industrială agresivă a competitorilor noștri cere un răspuns structural”, a declarat duminică președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, printr-o intervenție critică. „Europa va face mereu ceea ce e bine pentru Europa”.
Extinderea globalizării a fost o alegere evidentă pentru Bruxelles în ultimii zeci de ani, ajutând astfel la dezvoltarea afacerilor și a pieții muncii. Parisul și Washingtonul fac tot mai des apel la autonomie strategică sau la restricții de export foarte dure, însă până acum propunerile lor au fost refuzate de o Comisie Europeană cu gândire liberală, condusă acum de von der Leyen.
Spiritul liberului schimb s-a lovit acum de un zid din cauza subvențiilor Statelor Unite pentru tehnologie curată, cum ar fi cele de care beneficiază companiile care produc mașini electrice în America.
China a refuzat tranziția la sistemul de liber-schimb. SUA aplică strategia „dacă nu poți să îi bați, alătură-te lor”
Pentru a înțelege unde s-a greșit, trebuie să mergem înapoi la experimentul eșuat al comerțului liber cu China.
Occidentul a încercat să atragă Beijingul într-un sistem comercial multilateral – nu a reușit. China s-a concentrat încă și mai mult pe dezvoltarea modelului economic susținut de stat. Creșterea sa rapidă și poziția dominantă în domenii tehnologice importante au împins atât Washingtonul, cât și Bruxellesul să regândească strategiile lor comerciale din ultimii ani.
„UE a sprijinit mereu comerțul liber, iar asta este un lucru bun”, a spus luna trecută Kristjan Järvan, ministrul estonian pentru antreprenoriat. „Dar, acum, vedem că puterile nedemocratice încearcă să îl folosească împotriva noastră.”
În timp ce Occidentul nu reușea să convertească China la comerțul liber, SUA au decis că „dacă nu poți să îi bați, alătură-te lor”, a spus John Clancy, un fost oficial UE din domeniul comercial care a devenit consultant. UE, care a încercat mereu să joace la ambele capete, descoperă acum cât de dificil este acest joc, potrivit lui Clancy.
La presiunea Franței, Bruxelles a început ușor-ușor să își mărească arsenalul de arme comerciale de apărare cu care să lupte împotriva practicilor necinstite ale Chinei și cele adoptate de președintele american de la acea vreme, Donald Trump.
Acum, UE se gândește să apeleze la „armamentul greu” și să se alăture războiului protecționist al subvențiilor din partea statului. Problema-cheie de această dată nu mai este agresiunea economică a Chinei, ci reformele prietenoase cu mediul care își au originea la Casa Albă, sub conducerea lui Joe Biden.
Legea Reducerii Inflației, o „palmă peste față” primită de UE de la SUA
Legea Reducerii Inflației (IRA) deschide calea spre introducerea de subvenții și scutiri de impozit pentru afacerile americane mai ecologice, dar numai dacă acestea se desfășoară în SUA și dacă piesele importante, precum bateriile de mașină, sunt produse în America.
Legea a fost primită la Bruxelles ca o „palmă peste față” și ca un moment care va produce schimbări fundamentale, mai ales în condițiile în care aceasta a fost aprobată de un președinte din partidul Democrat. Politicienii UE sunt furioși și acuză Washingtonul că o ia pe urmele Beijingului.
Introducerea legii controversate în America a dus la inițiative, apărute inițial la Paris, apoi și la Berlin, de a dezvolta măsuri noi de subvenționare care le-ar putea cere producătorilor europeni să folosească produse sau tehnologii din UE pentru ca aceștia să poată primi subvenții din partea statelor membre.
Președintele francez Emmanuel Macron a numit conceptul „Cumpără din Europa”.
Un război comercial cu Statele Unite nu este în interesul niciuneia dintre părți, cu atât mai puțin într-o perioadă în care Europa se confruntă cu un război real început de Rusia în Ucraina, a specificat von der Layen, care a adăugat că, totuși, va fi necesar un răspuns robust la pericolul pe care IRA îl prezintă pentru industria europeană.
„Există riscul ca IRA să provoace o competiție nedreaptă, să se închidă piețele și să fragmenteze aceleași lanțuri de aprovizionare critice care au fost deja testate cde Covid-19”, a spus președinta Comisiei Europene.
Războiul subvențiilor va fi „scump și ineficient”. Organizația Mondială a Comerțului: „Nu vă izolați”
„Le cerem membrilor noștri: nu vă orientați spre interior, nu vă izolați”, a avertizat și șefa Organizației Mondiale a Comerțului, Ngozi Okonjo-Iwela. Nu este singura care gândește la fel: ministrul ceh al comerțului Jozef Sikela le-a spus reporterilor săptămâna trecută că, din cel care are de câștigat de pe urma acestei lupte este Beijingul.
Un război al subvențiilor este „scump și ineficient”, a spus și comisarul pentru comerț, Valdis Dombrovskis. Ideea unui astfel de conflict este un coșmar pentru unele dintre departamentele ale Comisiei care sunt ultra-liberale.
Biden a semnalat săptămâna trecută că s-ar putea ajunge la un compromis și a promis că va căuta modalități de acum încolo care să rănească aliații europeni ai Americii. Însă, în lipsa unor detalii concrete, mulți europeni rămân sceptici.
„La un moment dat, trebuie să dai piept cu realitatea”, a spus Holger Hestermeyer, expert în comerț de la King's College London. „Chiar dacă iei apărarea sistemului, nu poți trăi în iluzia că lumea este la fel ca înainte”.