Slănic Moldova este stațiunea care renaște din fonduri europene. O pârtie de schi construită acolo a devenit atracția principală după ce stațiunea și-a pierdut din gloria inițială, când era cunoscută pentru tratamentele balneo. Pensiunile și hotelurile s-au reinventat, au fost marcate trasee turistice cu priveliști spectaculoase, iar pârtia de aproape 1 kilometru și jumătate e un loc bun pentru cei începători în ale schiului.
Stațiunea este o opțiune și pentru că e mai ieftină decât Valea Prahovei, iar cei mai mulți turiști care o preferă vin tocmai din Republica Moldova. Mulți și-au cumpărat chiar proprietăți în zonă.
De la o atmosferă ca după război, la o jumătate de milion de turiști
„Stațiunea Slănic Moldova a fost o stațiune eminamente balneară. Ăsta era obiectul de activitate. Erau câteva centre balneare unde veneau în epoca socialistă în general bătrânii, la tratament, cu bilete de tratament prin Casa de Pensii. Hotelul se numea UGSR, hotelul sindicatului. Evident, tranziția a pus comunitatea în fața unor probleme cu care nu s-a mai întâlnit, s-au închis hotelurile, bazele balneare nu au mai funcționat, s-au dărăpănat și atunci a trebuit să existe această inițiativă ca să rebranduim, să refacem într-un fel activitatea turistică de la Slănic Moldova și nu numai, pentru că aici putem include, din punctul meu de vedere, și Târgu Ocna, și partea de nord a Nemirei”, explică Gelu Panfil, vicepreședinte CJ Bacău.
„În perioada de după Revoluție, 10-15-20 de ani, practic la Slănic Moldova era pustiu. Dacă veneai într-un weekend, nu aveai un loc să mănânci o pizza. Nu exista un restaurant deschis. Era o atmosferă ca după război. Odată cu aceste investiții - și ca să dau un exemplu clar, undeva în anul 2000, înainte de realizarea acestor investiții, erau pe an câteva mii de turiști, iar în 2020 ajungem aproape de 500 de mii de turiști. Deci, este vorba de o dezvoltare consistentă. Mai sunt multe de făcut, este limpede, dar totul în jurul pârtiei s-a întâmplat, adică ăsta a fost principalul motor. Pârtia a atras investitorii. Investitorii au creat locuri de cazare, locurile de cazare au atras și alt tip de turist și tot așa, s-au deschis facilități de masă foarte bune, cazări”, povestește Gelu Panfil, vicepreședinte Consiliului Județean Bacău.
„8 milioane de lei au fost atât pentru lucrările de construcții, cât și pentru dotări. Vedeți că dotările sunt, la momentul respectiv erau, de ultimă generație, mă rog, exista și varianta unui telescaun mai performant, dar nu ne încadram în buget”, explică oficialul.
„Mie îmi place să fiu realist, da, este potențial, dar nu să transformăm Bacăul într-un județ turistic. Nu cred. Chiar dacă avem o zonă muntoasă destul de generoasă, nu există o tradiție în turism și nu putem să facem a doua Bucovină în județul Bacău, dar putem dezvolta, poate să fie un pilon de dezvoltare”, spune Gelu Panfil.
Trasee spectaculoase în Munții Nemira
Planurile sunt acum de prelungire a pârtiei, deși e mai mult decât generoasă pentru începători, zona poate fi extinsă cu încă aproape un kilometru. Autoritățile județene caută finanțări și pentru construirea unei rezerve de apă pentru tunurile de zăpadă. Cei care ajung în zonă în afara sezonului de vară se pot bucura pe traseele cu priveliști spectaculoase, amenajate și atent supravegheate de cei de la Salvamont.
„Traseele montane existau. Erau practic abandonate, nu au mai fost făcute de foarte mulți ani. Le-am refăcut, am făcut și alte trasee. Ne aflăm la poalele Munților Nemira, stațiunea Slănic Moldova este poarta de intrare în Munții Nemira, și am avut, chiar am avut unde să lucrăm și să amenajăm trasee noi. Am pus inclusiv pârtia în valoare cu un traseu montan. După cum vedeți, e marcat cu triunghi albastru. Sunt trasee mai ușoare în jurul stațiunii, pentru plimbări ușoare, de la jumătate de oră până la trei-patru ore, dar sunt și două trasee lungi, care traversează Munții Nemira, trasee de lungime, de 30 de kilometri, 9-10 ore de mers pe jos, care sunt destul de frecventate și căutate de turiști. Creasta Nemira fiind și o rezervație naturală, este căutată de turiști”, spune Gigi Coșa, coordonator Salvamont.
S-a schimbat nu numai înfățișarea stațiunii, dar și turistul, spune el. „Și turistul, și schiorul, vă spun din experiență. Când s-a deschis pârtia, era un profil de schior - majoritatea nechipați, începători, încercau să învețe singuri, cu blugi, cu căciuli pe cap, cu căciulă de blană... A dispărut acest profil de schior. Acuma toți sunt echipați frumos, schiază sau sunt monitori de schi de la care învață să schieze și este cu totul altceva aici, e mai multă siguranță pe schiuri față de acum câțiva ani”, spune Gigi Coșa.
E meritul celor de la Salvamont, dar e și meritul modului în care s-a dezvoltat zona. Standardul investiției dă și nota pentru turist. Turistul încearcă să-și facă update-uri, încearcă să fie la un nivel similar cu nivelul investiției, în momentul când vii și găsești totul pus la punct, evident că vrei să fii la înățime și tu ca turist, nu mai arunci pe jos, nu vrei să ai un grad mai jos de civilizație, adaugă coordonatorul Salvamont.
În stațiune au apărut acum zeci de pensiuni și hoteluri care sunt pline mai tot anul.