Parlamentul European a adoptat joi cu o majoritate covârșitoare un raport în care condamnă măsurile luate în Ungaria de guvernul lui Viktor Orban, pe care le consideră contrare mersului democrației. Europarlamentarii constată „un risc clar de încălcare gravă” de către Ungaria a valorilor pe care se bazează Uniunea Europeană. În acest fel, parlamentarii europeni intensifică presiunile pentru a reduce finanțarea UE pentru Budapesta, iar Comisia Europeană este așteptată să recomande în cursul acestei săptămâni suspendarea a miliarde de euro alocate Ungariei din bugetul european pentru 2021-2027 invocând riscuri legate de corupție, scrie Reuters.
Dacă măsura va fi adoptată, ar fi pentru prima dată când UE ar aplica noua sa politică de sancțiuni financiare, denumită „bani pentru democrație”, care a fost aprobată în urmă cu doi ani, tocmai ca răspuns la faptul că Orban, precum și aliații săi din Polonia au dat înapoi de la principiile democratice liberale în interiorul blocului, menționează Reuters.
„Regim hibrid de autocrație electorală”
Parlamentul European a adoptat joi un raport în care condamnă „eforturile deliberate şi sistematice ale guvernului ungar” de a submina valorile europene şi solicită rezultate în procesul prevăzut la articolul 7 al Tratatului UE, informează un comunicat de presă al Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), citat de Agerpres.
Documentul adoptat joi cu 433 voturi pentru, 123 împotrivă şi 28 abţineri se bazează pe raportul cu care Parlamentul European a declanşat procedura prevăzută la articolul 7 în 2018.
Articolul 7 din Tratatul UE este procedura cea mai radicală de sancţiuni existentă împotriva unui stat membru, care ar putea duce la suspendarea dreptului de vot al Ungariei.
Eurodeputații spun că valorile consacrate la articolul 2 din tratatele UE, inclusiv democraţia şi drepturile fundamentale în Ungaria, s-au deteriorat şi mai mult din 2018, prin „eforturile deliberate şi sistematice ale guvernului”.
În același timp, lipsa unei acţiuni decisive a UE a contribuit la apariţia unui „regim hibrid de autocraţie electorală”, şi anume un sistem constituţional în care au loc alegeri, dar respectarea normelor şi standardelor democratice este absentă, mai afirmă eurodeputaţii. Parlamentul regretă „incapacitatea Consiliului UE de a realiza progrese semnificative pentru a contracara regresul democratic în Ungaria”.
Ce sancțiuni solicită Parlamentul European
Eurodeputaţii îndeamnă Comisia Europeană să utilizeze pe deplin toate instrumentele de care dispune şi în special „Regulamentul privind condiţionalitatea bugetară”.
Într-un moment în care valorile UE sunt ameninţate în special de războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi de acţiunile sale anti-UE, eurodeptații solicită executivului european:
- să se abţină de la aprobarea Planului de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei până când Budapesta va respecta pe deplin toate recomandările relevante şi va pune în aplicare toate hotărârile relevante ale Curţii de Justiţie a UE şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului;
- să excludă de la finanţare acele programe de coeziune care contribuie la utilizarea abuzivă a fondurilor UE sau la încălcări ale statului de drept;
- aplicarea mai strictă a Regulamentului privind dispoziţiile comune şi a Regulamentului financiar pentru a combate orice utilizare abuzivă a fondurilor UE din motive politice.
Ce i se reproșează Ungariei
La patru ani de la raportul care a început procesul prevăzut la articolul 7, eurodeputaţii sunt în continuare preocupaţi de mai multe aspecte privind democraţia şi drepturile fundamentale în Ungaria.
Principalele aspecte care îngrijorează sunt legate de:
- funcţionarea sistemului constituţional şi electoral
- independenţa sistemului judiciar
- corupţia şi conflictele de interese
- libertatea de exprimare, inclusiv pluralismul mass-media
- libertatea academică, libertatea religioasă, libertatea de asociere
- dreptul la egalitate de tratament, inclusiv drepturile persoanelor LGBTIQ, drepturile minorităţilor, precum şi cele ale migranţilor, solicitanţilor de azil şi refugiaţilor.
„Concluziile prezentului raport sunt clare şi irevocabile: Ungaria nu este o democraţie”, a declarat Gwendoline Delbos-Corfield (Verzi/ALE, Franţa), raportoarea Parlamentului privind situaţia din Ungaria. „A fost mai urgent ca oricând ca Parlamentul să adopte această poziţie, având în vedere rata alarmantă în care statul de drept înregistrează regrese în Ungaria. Pe lângă recunoaşterea strategiei autocratice a FIDESZ (partidul lui Viktor Orban - n.r.), majoritatea largă a deputaţilor care sprijină această poziţie în Parlamentul European este fără precedent. Acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă adresat Consiliului şi Comisiei”, a adăugat eurodeputata franceză, citată în comunicatul LIBE.
Cum a reacționat Budapesta
În replică, partidul de guvernământ al lui Orban, FIDESZ, a declarat că Parlamentul UE este mai interesat să lupte cu Ungaria decât să abordeze criza economică cauzată de creșterea costurilor energiei, agravată de războiul Rusiei în Ucraina și de sancțiunile occidentale împotriva Moscovei.
„Este uimitor că, în ciuda crizei actuale, majoritatea de stânga din Parlamentul European se ocupă doar de atacarea Ungariei”, a declarat FIDESZ într-un comunicat citat de Reuters. „Stânga de la Bruxelles vrea să pedepsească Ungaria la nesfârșit și să rețină fondurile cuvenite țării noastre”, mai spune partidul aflat la guvernare la Budapesta.
Câți bani riscă să piardă Ungaria
Comisia Europeană a blocat deja aproximativ 6 miliarde de euro care trebuiau să ajungă la Budapesta prin pachetul separat de stimulare economică după pandemia de COVID, invocând insuficiența garanțiilor anticorupție în achizițiile publice din Ungaria.
Acum, fonduri în valoare de până la o zecime din PIB-ul Ungariei ar putea fi suspendate, în cazul în care ceilalți membri ai UE vor aproba recomandarea așteptată a Comisiei Europene. Este o perspectivă care deja a afectat forintul maghiar, moneda cu cea mai slabă performanță din Europa Centrală, menționează Reuters.
În ultimele săptămâni, Budapesta a fost sub presiune pentru a ajunge la un acord cu Bruxelles-ul și pentru a debloca fonduri pentru economia în suferință a Ungariei, iar guvernul lui Orban a promis să creeze o nouă agenție anticorupție.
Țările membre au la dispoziție trei luni pentru a lua o decizie cu privire la recomandarea Comisiei Europene și pot reduce „pedeapsa”, dacă vor considera convingătoare acțiunile întreprinse între timp de Budapesta.
Articolul 7 alineatul (1) nu impune unanimitatea statelor membre pentru a identifica un risc clar de încălcare gravă a valorilor UE şi nici pentru a emite recomandări şi termene concrete.
Editor : Luana Pavaluca
