Parlamentul European a adoptat legea europeană privind libertatea media. Ce prevede actul normativ
Parlamentul European a adoptat miercuri legea europeană privind libertatea media, o premieră în reglementarea domeniului. Actul normativ are drept scop declarat combaterea ingerinţelor politice în deciziile editoriale şi întărirea transparenţei privind proprietarii organelor de presă.
Textul de lege a fost adoptat de eurodeputaţi, în plenul PE reunit la Strasbourg, cu 464 de voturi pentru, 92 împotrivă şi 65 de abţineri.
„Nu trebuie să închidem ochii asupra faptului că libertatea presei este ameninţată în lumea întreagă, inclusiv în Europa. Uciderea lui Daphne Caruana Galizia în Malta, atingerile aduse libertăţii şi pluralismului presei în Ungaria şi alte lucruri o arată cu claritate”, a declarat eurodeputata germană Sabine Verheyen, raportoarea textului, potrivit Agerpres.
„Legea europeană privind libertatea presei este răspunsul nostru la această ameninţare”, a adăugat eurodeputata din grupul Partidului Popular European din PE, marţi, în cadrul dezbaterii din plenul reunit la Strasbourg.
Statele UE, obligate să protejeze independenţa media
Conform noii legi, statele membre vor fi obligate să protejeze independenţa media şi toate formele de intervenţii în deciziile editoriale vor fi interzise, se menţionează într-un comunicat al PE.
Autorităţile vor avea interdicţie să-i preseze pe jurnalişti şi conducerile editoriale să-şi dezvăluie sursele, inclusiv prin reţineri, sancţiuni, descinderi la sedii sau instalând software de supraveghere intruziv pe echipamentele lor electronice.
Parlamentul European a adăugat măsuri de protecţie împotriva utilizării mijloacelor de interceptare, care este permisă numai de la caz la caz după ce o autoritate judiciară o autorizează pentru că a stabilit că este vorba despre o infracţiune gravă. Chiar şi în aceste cazuri, subiecţii vor avea dreptul de a fi informaţi după ce interceptarea a avut loc şi vor putea să o conteste în instanţă.
Patronatul, la vedere
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Pentru a preveni ca organele media publice să fie folosite în scopuri politice, şefii acestora şi membrii consiliilor vor fi selectaţi prin proceduri transparente şi nediscriminatorii pentru mandate suficient de lungi. Nu va fi posibil să fie demişi înainte de încheierea contractelor, cu excepţia cazului în care nu mai îndeplinesc criteriile profesionale, menţionează legea adoptată miercuri.
Media publice vor trebui finanţate folosind proceduri transparente şi obiective, iar finanţarea ar trebui să fie sustenabilă şi predictibilă.
Pentru a permite publicului să ştie cine controlează media şi ce interese ar putea influenţa politica editorială, toate instituţiile de presă şi de informare, indiferent de dimensiunea lor, vor trebui să publice informaţii despre proprietari într-o bază de date naţională, inclusiv dacă sunt deţinute direct sau indirect de stat.
Finanțare transparentă
Furnizorii de servicii media vor avea obligaţia să informeze publicul şi despre fondurile primite ca publicitate de stat şi despre ajutoarele financiare de stat, inclusiv de la ţări din afara Uniunii.
Fondurile publice pentru presă sau platformele online vor trebui să fie alocate conform unor criterii transparente, proporţionale şi nediscriminatorii. Informaţiile despre cheltuielile cu publicitatea de stat vor fi publice şi vor include suma totală anuală şi suma alocată fiecărei organizaţii mass-media în parte.
Eurodeputaţii au prevăzut un mecanism care va împiedica platformele online foarte mari, ca Facebook, X sau Instagram, să restricţioneze arbitrar sau să elimine conţinutul mass-media independent. Platformele vor trebui mai întâi să facă distincţia între mass-media independente şi sursele neindependente.
Conținut pe platformele sociale
Entităţile mass-media vor fi informate atunci când o platformă intenţionează să le elimine sau sa le restricţioneze conţinutul şi vor avea la dispoziţie 24 de ore pentru a răspunde. Doar după ce primeşte răspunsul, sau în lipsa unui răspuns, platforma va putea să elimine sau să restricţioneze conţinutul, dacă acesta nu îndeplineşte în continuare condiţiile.
De asemenea, entităţile mass-media vor avea posibilitatea să se adreseze unui organism de soluţionare extrajudiciară a litigiilor. Ele vor putea şi să solicite un aviz din partea Comitetului european pentru servicii mass-media, un comitet nou la nivel european, alcătuit din autorităţi naţionale de reglementare, care va fi înfiinţat în baza Legii privind libertatea media.
Editor : B.P.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
