Oare Polonia s-a vândut? Ce cred polonezii de rând, la 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier
Anul acesta, se împlinesc 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier, în 1989, când și-au regăsit libertatea și cetățenii Europei de Est, aflați până atunci sub influența regimului totalitar sovietic. „Focus Europa” își propune să arunce o privire mai detaliată asupra ţărilor care s-au aflat în inima acestor schimbări istorice monumentale. Iar Polonia a fost naţiunea care a jucat un rol absolut central în prăbuşirea comunismului. Care e în prezent starea de spirit în Polonia? Reporterul s-a întâlnit cu unul dintre eroii luptei anticomuniste din Polonia, dar şi cu o familie rurală din Polonia de azi. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:00 și în reluare sâmbăta de la ora 18:30.
O veche baracă din Gdansk a fost, iniţial, un depozit pentru torpile. Se află la aproximativ 500 de kilometri de Berlin şi acesta e locul în care Cortina de Fier a început să se destrame. Pe atunci, acest loc încă se numea Şantierul Naval Lenin. În prezent, e încă folosit pentru sudarea, repararea, scurtarea sau lungirea ambarcaţiunilor. Mirosul de rugină şi de fier atârnă greu în aerul de mare. Aici se află Centrul European al Solidarităţii - inima Poloniei liberale.
În birourile conducerii, ne întâlnim cu eroul mişcării Solidaritatea, Lech Wałęsa. Nonconformist chiar şi-n ziua de azi, până şi tricoul cu mâneci lungi pe care-l poartă pare o provocare directă la adresa guvernului polonez actual. Scrie „Constituţia”.
Lech Wałęsa este laureat al Premiului Nobel pentru pace şi fost preşedinte al Poloniei, cofondator şi conducător al mişcării Solidaritatea.
„Vedeţi voi, eu am crescut fără tată. Sunt sigur că ar fi avut grijă de mine. Şi atunci probabil că aş fi devenit directorul acestui şantier naval, şi nu doar un muncitor. Eram, cu siguranţă, făcut pentru asta. În schimb, am devenit electrician. Dar unul care îl provoca pe directorul de aici faţă-n faţă - şi am devenit faimos. Acum spuneţi-mi dvs: a fost bine sau a fost rău?”, spune Lech Walesa.
Cum a luat naștere sindicatul Solidaritatea
În vara anului 1980, Lech Wałęsa s-a alăturat muncitorilor care intraseră în grevă. Normele erau prea mari, rafturile magazinelor erau prea goale, munca era prea periculoasă. Luptau şi pentru drepturile şi pentru libertatea lor - la fel ca azi.
După 18 zile, guvernul comunist a fost îngenuncheat, chiar în încăperea unde are loc interviul cu Lech Walesa. Lech Wałęsa a semnat atunci acordul, cu un stilou foarte mare. Solidaritatea, primul sindicat liber independent din blocul sovietic, luase fiinţă.
„Practic vorbind, mişcarea noastră, Solidaritatea, a fost cea care a dus, în cele din urmă, la căderea Zidului. Însă conducătorii politici ai vremii - şi întreaga lume - îşi dădeau seama că era sfârşitul comunismului. Sosise momentul schimbării”, spune Lech Walesa.
În primăvara anului 2019, Solidaritatea şi-a sărbătorit cea de-a 30-a masă rotundă - o altă invenţie democrată poloneză. Aniversarea a fost marcată de un container amplasat în faţa Centrului. Guvernul conservator n-a trimis niciun fel de felicitare: o absenţă grăitoare.
Ce cred oamenii simpli din Polonia, la 30 de ani de la căderea comunismului
Guvernul e mai preocupat să sprijine oameni ca Albert Budlewski. Acesta locuieşte în estul Poloniei, unde natalitatea e mai mare şi stranele bisericilor sunt mai pline. În satul Szepietowo locuiesc puţin peste 2 000 de oameni - dintre care aproape toţi au votat cu partidul naţional-conservator Lege şi Justiţie sau PiS, aflat la putere.
Agricultorul spune că PiS îşi ţine promisiunile, ceea ce e un lucru nou în Polonia.
„Am votat cu Lege şi Justiţie în 2015 şi o să continui să votez cu ei, deoarece cred că vor face totul pentru a menţine puternice satele din Polonia”, spune Albert Budlewski, agricultor.
Cum să ajungi la inima locuitorilor de la sate
Partidul a ajuns la putere în 2015 datorită, în mare parte, programului „500+”, în cadrul căruia familiile primesc o alocaţie de 500 de zloţi per copil pe lună, împreună cu manuale şcolare gratuite şi, începând din această toamnă, bani pentru copiii care încep şcoala. Acest program a găsit ecou în inima agricultorilor catolici şi se spune că a ajutat oameni „să se ridice din genunchi”, conform unei expresii poloneze.
„Se vede după portofelele noastre. Copiii noştri beneficiază de aceşti bani. Sunt pentru meditaţii, cursuri, pentru vacanţe...”, spune Wioletta Budlewska.
Banii de la statul polonez, care primeşte subvenţii generoase de la Uniunea Europeană, le fac viaţa mai confortabilă agricultorilor. Cu toate astea, familia Budlewski n-ar spune că este recunoscătoare căderii comunismului şi destrămării Cortinei de Fier. Ei consideră că fostul erou Lech Wałęsa i-a trădat şi a făcut un pact cu comuniştii.
„Când Lech Wałęsa era preşedinte, i-a invitat în Polonia pe investitorii străini. Și vin, şi vin... Pe atunci, poate că a fost o idee bună, dar au lăsat să vină prea mulţi. Au fost "vânduţi" prea mulţi polonezi. Slavă cerului că PiS a pus capăt acestei stări de lucruri”, spune Andrzej Budlewski, agricultor.
Oare Polonia chiar s-a vândut?
În prezent, Varşovia, capitala Poloniei, e ca o prezentare pentru un portofoliu de arhitectură. E un oraş al conglomeratelor internaţionale. Zgârie-norii zvelţi şi cosmopoliţi s-ar potrivi oriunde în lume. După căderea comunismului, oraşul a devenit de nerecunoscut.
Producători de maşini germani. Bănci chinezeşti. Consultanţi americani. Oare Polonia CHIAR s-a vândut ?
„E o altă lume. O lume nouă. Oricine are destulă motivaţie, putere şi destule finanţe poate lua orice vrea. Aşa cum sunt acum, lucrurile nu stau bine. Nu avem reguli. Dar sunt sigur că, în 100 de ani, se vor rezolva de la sine”, e de părere fostul președinte Lech Walesa.
Satul Szepietowo e gazda unui târg agricol. Familia Budlewski e mândră de noua sa prosperitate. Pot ţine pasul cu restul Europei - cel puţin în domeniul agriculturii. Chiar dacă votează cu PiS, acum viaţa într-o Europă unificată e un dat. Spre deosebire de acum 30 de ani.
Întemeierea primului sindicat liber în oraşul-port Gdansk, acum atâţia ani, a declanşat o reacţie în lanţ istorică între Est şi Vest care a dus la dispariţia Cortinei de Fier.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
