Perspectiva ca Liz Truss să devină premier al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord este privită de UE cu un amestec de iritare şi nelinişte, diplomaţi europeni afirmând că odată cu războiul din Ucraina şi problemele provocate de inflaţie, ultimul lucru de care au nevoie este o luptă cu Londra pe marginea Brexitului, notează vineri Reuters.
Ca ministru de externe în guvernul demisionarului Boris Johnson, Liz Truss a promovat o legislaţie ce suspendă unilateral o parte a acordului privind Brexitul convenit cu UE şi a promis adoptarea acestei legislaţii dacă devine premier, o mişcare ce va aduce Londra pe un curs de coliziune cu Bruxellesul.
Favorită la succesiunea lui Johnson în cursa internă din Partidul Conservator, Liz Truss are puţini admiratori în blocul comunitar. Întrebată luna trecută dacă dacă îl consideră pe preşedintele francez Emmanuel Macron „prieten sau duşman”, ea a răspuns: „juriul deliberează”.
„În actualul context, este bizar că ea crede că-şi poate permite astfel de remarci. Noi suntem concentraţi 200% asupra războiului din Ucraina, asupra inflaţiei puternice. Nu avem timp de pierdut cu asta”, spune un diplomat de la Bruxelles.
Membri ai campaniei lui Liz Truss iau respectiva declaraţie a acesteia ca fiind mai degrabă „o glumă” şi nu cred că ea ar putea avea un impact de durată asupra relaţiilor franco-britanice. Totuşi, o sursă din guvernul francez remarcă în acel răspuns al ei neîncrederea între Paris şi Londra, care îi reproşează lui Macron că nu a făcut destul pentru a opri valul de migranţi care trec Canalul Mânecii.
În acest timp, membri ai coaliţiei guvernamentale din Germania nu se arată impresionaţi de Truss şi au impresia că ea atacă UE pentru a distrage atenţia de la problemele interne ale Regatului Unit, despre care europenii susţin că ar fi provocate sau agravate de ieşirea din UE.
„Trebuie să i se dea noului prim-ministru o şansă. Dar dacă cineva crede că lucrurile nu pot merge şi mai rău după Johnson, acela greşeşte. Multe dintre declaraţiile doamnei Truss sunt nefericite sau eronate”, spune un purtător de cuvânt al Partidului Social-Democrat din Germania (SPD), Nils Schmid.
Alţi diplomaţi europeni remarcă faptul că deşi Liz Truss s-a opus ieşirii din UE înaintea referendumului din 2016, ea a susţinut apoi Brexitul cu toată forţa cât timp a făcut parte din guvernul lui Boris Johnson, aşadar este puţin probabil ca ea să adopte o poziţie mai conciliantă în chestiunile aflate în dispută cu Bruxellesul.
Regatul Unit a părăsit efectiv UE pe 31 ianuarie 2020, dar de atunci se află în dezacord cu UE asupra clauzelor comerciale din acordul de Brexit referitoare la provincia Irlanda de Nord.
Conform protocolului nord-irlandez inclus în acest acord, această provincie rămâne în uniunea vamală şi în piaţa comună a UE, menţinându-şi astfel deschisă frontiera cu Irlanda, ţară membră a UE. Dar Londra consideră că acest protocol, care practic creează o frontieră în interiorul Regatului Unit, este imposibil de aplicat.
Prin urmare, Londra pregăteşte o legislaţie care să permită neaplicarea prevederilor acestui protocol, acţiune considerată de Comisia Europeană o încălcare a acordului privind Brexitul, motiv pentru care Bruxellesul a iniţiat acţiuni legale contra Londrei.
Cu toate acestea, Truss pare hotărâtă să meargă până la capăt în adoptarea iniţiativei legislative şi în plus ar putea invoca încă din primele zile după venirea la Downing Street articolul 16 al acordului de Brexit, ce cuprinde clauza de salvgardare care permit luarea de măsuri unilaterale.
Dar o asemenea măsură ar escalada tensiunile cu Comisia Europeană şi ar putea conduce în final la un război comercial în care Bruxellesul şi Londra să-şi impună reciproc taxe vamale. „Comisia va fi în prima linie şi va da un răspuns foarte ferm. Europenii sunt toţi pe aceeaşi linie fermă”, asigură un diplomat de la Bruxelles.
Un membru al campaniei lui Truss afirmă însă că ea speră că schimbarea guvernului britanic ar putea conduce la o resetare a relaţiilor cu UE, menţionând că deşi preferă o înţelegere negociată asupra protocolului nord-irlandez, activarea articolului 16 rămâne totuşi o opţiune. „Nu va fi prima noastră opţiune, dar nu ne vom feri să luăm decizii dificile”, atrage atenţia politicianul conservator citat de Reuters, potrivit Agerpres.
Premierul în exerciţiu Boris Johnson a demisionat în iulie după ce rezistase mult timp în faţa contestatarilor din propriul partid şi scandalurilor eclipsate o perioadă de războiul început de Rusia împotriva Ucrainei pe 24 februarie, el remarcându-se în acest timp prin susţinerea fermă faţă de Kiev, mai ales prin ajutorul militar oferit.
Competiţia internă pentru succesiunea sa la conducerea guvernului şi a Partidului Conservator se încheie luni, când va fi cunoscut rezultatul votului membrilor formaţiunii, care au avut de ales în etapa finală a competiţiei între Liz Truss şi Rishi Sunak.
Editor : Liviu Cojan
