Nu este imposibil: Școală ultramodernă cu condiții excelente pentru elevi și profesori. Un proiect ambițios cu bani europeni
Într-un cartier din Târgovişte unde este un amestec de construcţii făcute pe principiul „atât s-a putut”, se remarcă o clădire care pare a fi una de birouri. Este de fapt şcoala numărul 8 din oraş, care abia ieşise din şantier la câteva zile după filmarea noastră. Cum de se poate? Formula, pentru că directorul şcolii este profesor de chimie, este simplă: bani europeni, planuri bine gândite şi hotărârea că nu există imposibil.
Daniel Cristian Stan, primar Târgoviște: Chiar zilele trecute am finalizat un proiect european la care noi ţinem foarte mult, este vorba de o modernizare, o reabilitate şi o extindere la o şcoală, şcoala nr 8 din Târgovişte sau şcoala Mihai Viteazul, un proiect de peste 18 milioane de lei, proiect în urma căruia, copiii, cadre didactice, beneficiază de condiţii excelente. Am mărit numărul de clase de la 22, la 36, iar în contextul pandemiei ne ajutat foarte mult. De asemenea, am mărit sala de sport, am construit o bază sportivă, am făcut o sală de festivităţi, am reabilitat integral clădirea existentă.
Tot ce s-a întâmplat în şcoală a fost în urma unui proiect de reabilitate, modernizare, extindere şi dotare
Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Suntem, dna director, într-un laborator de chimie care sună aşa a gol pentru că este foarte nou şi mă uit în jur, nu seamănă cu nimic din ce am avut eu la şcoală când mergeam la ora de chimie. Ce vedem aici şi cum s-a întâmplat, cum s-a întâmplat tot ce vedem în jur?
Luminița Bobeș, director Școala nr. 8, Târgoviște: Tot ce s-a întâmplat în şcoală a fost în urma unui proiect de reabilitate, modernizare, extindere şi dotare a şcolii gimnaziale Mihai Viteazul, din Târgovişte. Toată şcoala a beneficiat de o haină nouă, adică în afară de faptul că s-au extins corpurile de clădire existente, cu alte corpuri, astfel încât să putem funcţiona într-un singur schimb, adică elevii să aibă un program aşa cum ar trebui să aibă toţi elevii de dimineaţă de la ora 8.00, până la ora 14.00. Am avut posibilitatea să construim şi laboratoare moderne, dotate pentru disciplinele care au nevoie de astfel de lucruri. Şi astfel, aici avem un laborator de fizică-chimie, în momentul în care ni se va permite vom putea să funcţionăm aici, avem un laborator de biologie, toate aceste laboratoare au dotarea conform tuturor normelor în vigoare, astfel încât elevii să beneficieze de cea mai bună educaţie în partea acesta ştiinţifică. Avem un laborator de informatică, cu 30 de staţii, adică fiecare elev va putea să-şi utilizeze staţia în mod individual, avem şi un laborator, un cabinet multimedia în care în funcţie de necesităţi, profesorii vor putea să intre acolo şi să efectueze ore având dotarea specifică necesară. Şcoala a beneficiat şi de extinderea sălii de sport, pentru că nu aveam înainte tribune şi nici vestiare adecvate şi acum în cadrul sălii de sport avem o tribună de 100 de locuri, o bază sportivă exterioară, un loc de joacă pentru cei mici, pentru cei de clasa pregătitoare şi clasa întâia, mult spaţiu verde, bănci, astfel încât elevii să se poată recrea în pauze şi să vină ok acasă.
Spațiu și dotări de ultimă generație pentru elevi
Cristina Cileacu: Care este diferenţa între şcoala veche, aşa cum era ea şi ce facilităţi aveţi acum?
Luminița Bobeș: Diferenţa este în primul rând de spaţiu şi de dotare, înainte funcţionam, aveam în jur de 900 de elevi, între timp am mai crescut, avem 950 de elevi, şi nu aveam posibilitatea de exemplu, pentru că toate spaţiile erau folosite drept săli de clasă, nu aveam posibilitatea să desfăşurăm orele în laboratoare şi cabinete. Şi practic, partea aceasta care este una de pregătire a elevilor în domeniul practic, pentru că activităţile experimenţiale se pot realiza în mod concret, nu numai teoretic, lipsea din pregătirea elevilor şi ăsta este marele plus, pentru că de acum încolo fiecare elev v-a putea să vadă cum se întâmplă lucrurile, să experimenteze, în mod practic. Sunt truse individuale pentru elevi, sunt 30 de truse pentru fiecare secţiune şi atunci fiecare elev va putea să utilizeze aceste truse pentru utilizarea experimentelor. Disciplinele ştiinţifice nu se pot studia doar cu pixul şi creionul, este nevoie de partea demonstrativă, este nevoie de investigaţii astfel încât elevii să descopere singuri lumea înconjurătoare şi tot ce se întâmplă în jurul lor.
Investițiile UE, vitale pentru educație
Victor Negrescu este vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European. Am vrut să aflăm direct de la sursă de ce investește Uniunea Europeană atât de mult în educație, dar nu doar în procesul propriu-zis, ci și în confortul celor care merg la școală, deopotrivă elevi și profesori.
Cristina Cileacu: Victor Negrescu sunteți europarlamentar și una dintre preocupările sau răspunderile pe care le aveți este educația. În ce măsură fondurile europene ajută educația, în condițiile în care educația nu înseamnă doar ceea ce învață copiii la școală. Ar trebui să se refere puțin și la confortul lor, nu-i așa?
Victor Negrescu, europarlamentar: Fondurile europene ajută educația la nivel european și efectiv și în România, atât pentru modernizarea școlilor, cât și pentru pregătirea cadrelor didactice. Sunt fonduri care sprijină acțiunile tinerilor și proiecte cu finanțări europene care permit integrarea profesională a tinerilor. Iată, într-adevăr pentru cele mai multe comunități din țară, fondurile europene au reprezentat singurele modalități de finanțare, pe zona de educație și pot reprezenta mai departe o soluție mai mult decât oportună pentru a dezvolta zona educațională.
Cristina Cileacu: Și cât de complicat este să se ajungă la aceste fonduri, pentru că în România sunt foarte multe școli care nu arată bine și a căror condiție este mai degrabă deplorabilă decât una care să te facă să mergi cu plăcere la școală.
Victor Negrescu: Fondurile sunt ușor de accesat. Avem proiecte pe zona de infrastructură și pentru asta pur și simplu trebuie să facem o aplicație la nivelul autorităților naționale, dar există și programe cu finanțare europeană ce pot fi obținute la nivel european. Mă refer aici de exemplu la programul Erasmus și la oportunitățile de finanțare disponibile direct de la Bruxelles, unde putem să facem activități cu tinerii, putem să pregătim cadrele didactice sau putem să angrenăm comunitatea în activități educaționale. Deci sunt soluții simple de accesat, oamenii pot să scrie ei proiectele sau pot apela la cineva care are mai multă expertiză, pot apela la instituțiile europene pentru suport. Îndemnul meu este ca ei să aplice. Acolo unde profesorii, școlile, autoritățile locale s-au implicat, acest lucru se vede și se vede utilitatea banilor europeni pentru educație.
Nivelul de informare cu privire la oportunitățile de finanțare europene în rândul profesorilor trebuie îmbunătățit
Cristina Cileacu: Dar cât de mult credeți că știu profesorii din România, nu contează că vorbim de școală generală, liceu sau universități, despre fondurile europene, ca să și aplice la ele.
Victor Negrescu, europarlamentar: Cred că trebuie să îmbunătățim nivelul de informare cu privire la oportunitățile de finanțare europene în rândul profesorilor. Trebuie să ne implicăm mai mult în ceea ce înseamnă eliberarea de proiecte și trebuie să-i pregătim în acest sens. Sunt alte state europene care o fac într-o manieră structurală. La noi, din păcate, fiecare profesor a trebuit să învețe singur și acolo unde exista ambiție, inițiativă, s-a reușit în a se obține bani europeni. Din păcate, nu trebuie să lăsăm lucrurile la voia întâmplării. Banii europeni sunt disponibili, dar ține de noi să-i accesăm și să pregătim persoanele care doresc să dezvolte proiecte cu finanțare europeană.
Pentru a putea accesa fonduri europene este nevoie să ai o strategie integrată de dezvoltare urbană
Este greu să accesezi fonduri europene? Răspunsul scurt este da. Dar sunt multe lucruri grele pe lume. Este necesar? Răspunsul este categoric da, pentru că banii europeni au avantajul că nu mai trebuie daţi înapoi. Deci cum se procedează ca să primeşti finanţări de la Uniunea Europeană?
Cristina Cileacu: Când atrageţi fonduri europene, care este planul? Ştim că Europa ne dă bani pentru orice domeniu vrem, în principiu, mai mult sau mai puţin să spunem, dar în general este foarte generoasă. Cum anume vă faceţi planul, adică de ce hotărâţi că este nevoie de un complex de înot ...
Daniel Cristian Stan, primar Târgoviște: Pentru a putea accesa fonduri europene este nevoie să ai o strategie integrată de dezvoltare urbană. Este un document programatic fără de care nu poţi să accesezi fondurile europene. Uniunea Europeană îţi dă nişte axe de finanţare, de exemplu, acum cei mai mulţi bani se dau pe mobilitate urbană, pe transport public. Noi avem un proiect de 122 de milioane de lei depus, am achiziţionat deja 28 de autobuze, le-am cumpărat deja, urmează să vină în Târgovişte luna viitoare, proiectul este aprobat, am făcut şi licitaţia, deci urmează să vină în Târgovişte primele 28 din cele 40. Am finalizat şi cea de-a doua licitaţie, este autobuzul anului trecut în lume, pe zona de transport public local, n-o să spun firma, dar în orice caz sunt beneficii extraordinare pentru comunitatea locală. Deci spuneam că Uniunea Europeană îţi dă nişte axe de finanţare. Tu trebuie să îţi adaptezi strategia integrată de dezvoltate în funcţie de axele de finanţare şi de necesităţile pe care le ai, pentru că nu poţi să accesezi toate proiectele pe care ţi le pun la dispoziţie şi atunci, cum este la Târgovişte: avem nevoie de transport public dezvoltat, foarte bine, că pentru noi avem nişte lucrări de transport în comun mai vechi şi aşa mai departe. Rezolvăm această chestiune. După aceea, ai nişte proiecte conexe, spre exemplu coridoarele de transport, pentru că banii se dau cumva complementar şi corelaţi. S-a depăşit concepţia aceea anterioară când ziceau dom'le faci cartierul ăsta cu tot ce e acolo. Nu, acum se merge pe smart city şi aşa mai departe. Repet, şi coridoarele de transport în comun, staţiile şi aşa mai departe, repet, un proiect integrat de 122 de milioane de lei. De asemenea, parcurile, pieţele publice, iarăşi reprezintă o componentă importantă pe zona de finanţare.
Câțiva pași pentru a atrage fonduri europene
Cristina Cileacu: Cum lucrați să atrageți fondurile europene, cam care-i procedura, ca să înțeleagă și lumea care se uită la noi acum.
Corneliu Ștefan, președinte CJ Dâmbovița: Lucrurile sunt foarte simple. În primul rând, am identificat propunerile de axe pe care le avem din partea Comisiei Europene și din partea guvernului României. În al doilea rând, am identificat proiectele pentru axele de finanțare și nu am propus spre dezvoltare proiecte care nu se încadrează pe axa de finanțare a Comisiei Europene. Și nu în ultimul rând, împreună cu aparatul propriu, împreună cu colegii mei, cu echipa din cadrul CJ Dâmbovița, am stabilit foarte clar care sunt proiectele prioritate pentru județul Dâmbovița. 833
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
