„Îl vom primi pe premierul Djukanovic, care va semna protocolul de aderare. La sfârșitul acestei ceremonii, Muntenegru va putea, începând de mâine (joi — n.r.), să participe la toate reuniunile NATO în calitate de observator sau invitat”, a explicat miercuri secretarul general a NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă.
Declarația a fost făcută la sediul NATO de la Bruxelles, care vă găzdui joi și vineri o reuniune a celor 28 de miniștri de externe, cu două luni înaintea summitului de la Varșovia unde șefii de stat și de guvern din Alianță vor discuta despre amenințările de securitate asupra flancurilor estic și sudic și vor decide ce măsuri trebuie luate.
Aderarea Muntenegrului trebuie apoi ratificată de parlamentele celor 28 de state membre ale Alianței, proces care, potrivit mai multor diplomați, ar urma să dureze între un an și 18 luni.
Miniștrii de externe din NATO au invitat oficial în decembrie Muntenegru, mică republică ce numără 630.000 de locuitori, să se alăture Alianței Nord-Atlantice, spre marea nemulțumire a Moscovei, care vede în această decizie o încercare de diminuare a influenței sale în Balcani.
„Este un principiu fundamental ca orice națiune independentă și suverană să poată să-și decidă calea de urmat, inclusiv în privința acordurilor de securitate din care ea vrea să facă parte”, a explicat Stoltenberg, anticipând criticile Rusiei, în contextul în care relațiile cu Moscova sunt tot mai tensionate în ultimii doi ani din cauza crizei din Ucraina.
„Orice sancțiune sau reacție din partea Rusiei ar fi complet nejustificată”, a atras el atenția.
Ultima extindere a NATO datează din 2009, când au aderat Albania și Croația, alte două țări din Balcani.
Muntenegru este extrem de divizat în privința acestei perspective, iar amintirea campaniei de bombardamente a Alianței împotriva Serbiei în 1999 este în continuare dureroasă. Mai multe manifestații violente împotriva aderării la NATO au avut deja loc. Autoritățile de la Podgorica suspectează că în spatele acestor proteste s-ar afla Moscova.