NATO trebuie să facă mai mult pentru a se proteja împotriva Rusiei şi a preşedintelui Vladimir Putin, a declarat sâmbătă ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, deoarece - a spus ea - „nu putem şti cât de departe pot merge iluziile de grandoare ale lui Putin”, relatează Reuters.
„Un lucru este sigur: situaţia actuală înseamnă că trebuie să facem mai mult împreună”, a declarat Lambrecht în timpul unei vizite la trupele germane desfăşurate în Lituania.
„Războiul brutal de agresiune al Rusiei în Ucraina devine din ce în ce mai brutal şi mai lipsit de scrupule... Ameninţarea Rusiei cu arme nucleare arată că autorităţile ruse nu au niciun scrupul”.
Statele Unite au declarat în repetate rânduri că nu au văzut niciun indiciu că Rusia se pregăteşte să folosească arme nucleare, în ciuda a ceea ce ele numesc „sabotajul nuclear” al lui Putin.
Germania a desfăşurat primele sale trupe în Lituania, membră NATO, la graniţa cu Rusia, în 2017, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014. În iunie, a decis să mărească semnificativ misiunea ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina la 24 februarie.
Lambrecht a inaugurat vineri un centru de comandă german permanent în Lituania, despre care a afirmat că va ajuta la mutarea unei brigăzi de trupe din Germania în Lituania în 10 zile, dacă va fi necesar.
„Am auzit ameninţările Rusiei la adresa Lituaniei, care aplică sancţiuni europene la graniţa cu Kaliningradul”
O brigadă NATO este formată din 3.000 până la 5.000 de soldaţi, iar Lambrecht a declarat că exerciţiile frecvente în Lituania ar ajuta la desfăşurarea rapidă a trupelor, în caz de nevoie, pentru a se alătura celor 1.000 de soldaţi menţinuţi permanent în Lituania.
„Suntem alături de aliaţii noştri”, a spus Lambrecht. „Am auzit ameninţările Rusiei la adresa Lituaniei, care aplică sancţiuni europene la graniţa cu Kaliningradul. Nu sunt nici pe departe primele ameninţări şi trebuie să le luăm în serios şi să fim pregătiţi”.
De când Rusia a invadat Ucraina în februarie, statele baltice Estonia, Letonia şi Lituania au cerut ca regiunea lor să primească cea mai mare consolidare a forţelor NATO pregătite de luptă din Europa de la sfârşitul Războiului Rece.
Dar ţările NATO nu au fost dispuse să angajeze baze permanente în ţările baltice, deoarece acestea ar costa miliarde de dolari şi ar fi greu de susţinut. Este posibil ca aceste ţări să nu aibă suficiente trupe şi arme, iar o prezenţă permanentă ar fi extrem de provocatoare pentru Moscova.
În schimb, NATO a ales să trimită mii de soldaţi în aşteptare în ţări mai la vest, cum ar fi Germania, ca întăriri rapide.
Editor : Liviu Cojan
