Ministru german: Grecia are nevoie de reforme structurale, nu de reducerea datoriei

Reformele structurale vor ajuta mai mult Grecia să obțină o creștere sustenabilă decât un acord privind reducerea datoriei, a afirmat duminică ministrul german de Finanțe, Wolfgang Schaeuble, într-un interviu acordat publicației Bild am Sonntag și citat de Agerpres.

Datoria Greciei se ridică în prezent la aproximativ 300 miliarde de euro sau 180% din PIB, cel mai ridicat nivel din zona euro.

Luni va avea loc la Bruxelles o reuniune a miniștrilor de Finanțe din zona euro în cadrul căreia vor fi discutate măsuri pe termen scurt pentru reducerea datoriei Greciei și vor fi evaluate progresele înregistrate de Atena în implementarea reformelor cerute în schimbul asistenței financiare.

Întrebat dacă ar fi momentul să le spună alegătorilor germani că o reducere a datoriei Greciei este inevitabilă, Wolfgang Schaeuble a răspuns: „Asta nu va ajuta Grecia”.

„Atena trebuie în cele din urmă să implementeze reformele necesare. Dacă Grecia vrea să rămână în zona euro, trebuie implementate reforme, indiferent de nivelul datoriei”, a afirmat ministrul german de Finanțe.

Acesta a explicat că bugetul Greciei nu este excesiv de împovărat de ratele dobânzilor și plata datoriei, deoarece partenerii din zona euro au aprobat de mult timp o atenuare a poverii datoriei țării.

Germania, cea mai mare economie europeană, care critică de mult timp performanța economică a Greciei, este puțin dispusă să discute o reducere a poverii datoriei Greciei înaintea alegerilor din septembrie 2017.

Pentru prima dată după 2014, Grecia a înregistrat două trimestre consecutive de creștere a Produsului Intern Brut, punând astfel capăt recesiunii.

Oficiul de statistică din Grecia (Elstat) a informat recent că în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul precedent, PIB a crescut cu 0,5%, după un avans de 0,2% în trimestrul al doilea comparativ cu primul trimestru. Tehnic, două trimestre consecutive de creștere a PIB reprezintă încheierea recesiunii.

„Economia greacă nu a cunoscut un ritm de creștere comparabil după primul trimestru din 2008”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului grec Dimitris Tzanakopoulos.

Cu toate acestea, pe ansamblul anului 2016 atât Guvernul de la Atena cât și Comisia Europeană mizează în continuare pe un recul al PIB-ului Greciei de 0,3%, urmând ca abia în 2017 Grecia să înregistreze o creștere anuală, de 2,7%.

Exceptând un scurt răgaz în 2014, economia Greciei s-a contractat constant începând din 2008 pe măsură ce creditorii internaționali (Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional) au impus măsuri dure de austeritate în schimbul împrumuturilor destinate să mențină țara pe linia de plutire.

Însoțite de tăieri de salarii și pensii precum și de majorări de taxe, aceste măsuri de austeritate au avut un impact devastator asupra cererii interne și cheltuielilor de consum, motoarele economiei Greciei.

La șase luni de la venirea sa la putere, la începutul lui 2015, guvernul de stânga condus de Alexis Tsipras a fost nevoit să accepte un al treilea plan de asistență.

În schimb, în luna mai a acestui an, partenerii din zona euro și FMI au convenit, în principiu, o reducere a datoriei Greciei, dar până acum nu au căzut de acord asupra ritmului și amplorii unei restructurări pe termen lung a datoriei.