Legea sârbă spune că o persoană nu poate intra în țară cu mai mult de 10.000 de euro bani gheață, fără a-i declara. Altfel, încalcă legea. Toată această discuție este iscată de controversa din jurul ministrului sârb al apărării, Aleksandar Vulin, care în 2012 a cumpărat un apartament de lux în Belgrad, în valoare de 205.000 de euro, spunând că banii au fost ai soției, primiți de la o mătușă din Canada.
În septembrie 2017, KRIK, o rețea media independentă din Serbia, a dezvăluit că ministrul Vulin nu a făcut dovada provenienței celor peste 242.000 de dolari americani (205.000 de euro). Mai întâi, el a pretins că a avut banii după ce a vândut alte proprietăți (care nu valorau însă decât 38.000 de euro), apoi a dat înapoi și a spus că banii provin de la mătușa soției. Cum legea sârbă spune că nu pot fi aduși în țară mai mult de 10.000 de euro bani gheață fără a fi declarați la vamă, rezultă că generoasa mătușă a lui Vulin a trebuit să facă cel puțin 21 de drumuri între Canada și Serbia pentru a aduce cei 205.000 de euro. Or, până acum, nu există dovezi că ar fi fost făcute astfel de călătorii.
Agenția anticorupție a Republicii Serbia a confirmat că Vulin nu a dovedit care este sursa banilor, dar agenția nu a făcut publică această informație decât după ce KRIK a făcut o solicitare în baza legii privind accesul la informații de interes public. Inițial, agenția a respins demersul KRIK, dar apoi a fost nevoită să răspundă, după ce, în urma unei plângeri a rețelei media, Comisarul pentru Informații de importanță publică a dat un ordin în acest sens.
Agenția anticorupție sesizase Biroul Procurorului Public pentru Crimă Organizată, în virtutea faptului că oficialii trebuie să declare toate fondurile pe care le primesc cât timp sunt în funcție. După doi ani de deliberări, Biroul Procurorului Public a închis cazul în 2017, spunând că presupusa neregulă comisă de Vulin nu se află în jurisdicția sa. Alte două instanțe au evaluat apoi cazul și, la fel, au declarat că nu este de competența lor.
Anul acesta, la sfârșitul lui ianuarie, KRIK a publicat o nouă investigație care arăta că cele trei instituții diferite ale statului și-au declinat responsabilitatea de a investiga acest caz fără a-i audia măcar pe ministru și pe presupusa mătușă. În schimb, toate anchetele au conchis că ministrul nu a încălcat legea atunci când și-a depus declarația de avere, însă au admis că poate fi vorba de o „posibilă scăpare” sau de o „neclaritate”.
Începând din 2013, Aleksandar Vulin a deținut mai multe posturi în Guvernul sârb. Iar după ce jurnaliștii de la KRIK au dat la iveală toată povestea, partidul său, Mișcarea Socialiștilor, a dat un comunicat în care i-a insultat, defăimat și discreditat pe ziariști. Iar un alt ministru, Nenad Popović,a depus patru plângeri împotriva KRIK, după ce rețeaua a dezvăluit că numele său apărea în Paradise Papers.
Serbia, țara de la care România așteaptă extrădarea lui Sebastian Ghiță, nu a pus în practică niciuna dintre recomandările de prevenire a corupției în rândul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor, arată un raport al Consiliului Europei, dat publicității joi. Serbia nu a implementat într-o manieră mulțumitoare niciuna dintre cele 13 recomandări formulate în iulie 2015 de organismul anticorupție al Consiliului Europei, GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției), se arată în raportul de monitorizare, care arată că trebuie eliminată intervenția politicului în sistemul judiciar.
Nouă ne pasă ca datele tale personale să rămână confidențiale
Noi și partenerii noștri 99 stocăm și/sau accesăm informații pe dispozitivul dvs., precum identificatorii cookie unici pentru prelucrarea datelor cu caracter personal. Puteți accepta sau gestiona alegerile dvs. făcând clic mai jos sau în orice moment, pe pagina cu politica de confidențialitate. Aceste alegeri vor fi raportate partenerilor noștri și nu vă vor afecta navigarea.Mai multe detalii
Noi si partenerii nostri (retelele de socializare si agentiile de publicitate partenere, precum si furnizorii nostri de servicii de date analitice) prelucram date pentru a permite website-ului sa functioneze, pentru a personaliza continutul si anunturile publicitare afisate in functie de interesele si/sau profilul dvs., pentru a va oferi functionalitati aferente retelelor de socializare si pentru a analiza traficul pe website. Beneficiati de drepturile prevazute de art. 15-22 din GDPR in legatura cu prelucrarea datelor cu caracter personal. Aceste drepturi pot fi exercitate prin modalitatea indicata aici. Prin click pe “ACCEPT TOATE”, acceptati folosirea tuturor Tehnologiilor de tip Cookie, care implica inclusiv acceptul dvs. cu privire la stocarea/accesarea informatiilor de catre Vendor-ii cu care colaboram. Prin click pe “VREAU SA MODIFIC SETARILE INDIVIDUAL” puteti schimba preferintele in mod individual, mai putin cele legate de cookie strict necesare pentru functionarea website-ului.
Atât noi, cât și partenerii noștri prelucrăm datele pentru a oferi:
Stocarea și/sau accesarea informațiilor de pe un dispozitiv. Utilizarea profilurilor pentru selectarea conținutului personalizat. Dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor. Măsurarea performanței reclamelor. Utilizarea profilurilor pentru selectarea publicității personalizate. Crearea profilurilor de conținut personalizat. Crearea profilurilor pentru publicitate personalizată. Măsurarea performanței conținutului. Înțelegerea publicului prin statistici sau combinații de date din surse diferite. Utilizarea de date limitate pentru a selecta publicitatea. Utilizarea datelor limitate pentru a selecta conținutul. Date precise de geolocație și identificarea prin scanarea dispozitivului.