Mătușa Tamara, în variantă sârbă. Ministrul apărării a primit peste 200.000 de euro

De câte ori ar trebui să călătorească din Canada în Serbia o ipotetică mătușă a unui membru al Guvernului, pentru a a putea aduce, în bani lichizi, echivalentul a 205.000 de euro? Este întrebarea pe care și-o pun un grup independent de ziariști și bloggeri care militează pentru libertatea de exprimare.

Legea sârbă spune că o persoană nu poate intra în țară cu mai mult de 10.000 de euro bani gheață, fără a-i declara. Altfel, încalcă legea. Toată această discuție este iscată de controversa din jurul ministrului sârb al apărării, Aleksandar Vulin, care în 2012 a cumpărat un apartament de lux în Belgrad, în valoare de 205.000 de euro, spunând că banii au fost ai soției, primiți de la o mătușă din Canada.

În septembrie 2017, KRIK, o rețea media independentă din Serbia, a dezvăluit că ministrul Vulin nu a făcut dovada provenienței celor peste 242.000 de dolari americani (205.000 de euro). Mai întâi, el a pretins că a avut banii după ce a vândut alte proprietăți (care nu valorau însă decât 38.000 de euro), apoi a dat înapoi și a spus că banii provin de la mătușa soției. Cum legea sârbă spune că nu pot fi aduși în țară mai mult de 10.000 de euro bani gheață fără a fi declarați la vamă, rezultă că generoasa mătușă a lui Vulin a trebuit să facă cel puțin 21 de drumuri între Canada și Serbia pentru a aduce cei 205.000 de euro. Or, până acum, nu există dovezi că ar fi fost făcute astfel de călătorii.

Agenția anticorupție a Republicii Serbia a confirmat că Vulin nu a dovedit care este sursa banilor, dar agenția nu a făcut publică această informație decât după ce KRIK a făcut o solicitare în baza legii privind accesul la informații de interes public. Inițial, agenția a respins demersul KRIK, dar apoi a fost nevoită să răspundă, după ce, în urma unei plângeri a rețelei media, Comisarul pentru Informații de importanță publică a dat un ordin în acest sens.

Agenția anticorupție sesizase Biroul Procurorului Public pentru Crimă Organizată, în virtutea faptului că oficialii trebuie să declare toate fondurile pe care le primesc cât timp sunt în funcție. După doi ani de deliberări, Biroul Procurorului Public a închis cazul în 2017, spunând că presupusa neregulă comisă de Vulin nu se află în jurisdicția sa. Alte două instanțe au evaluat apoi cazul și, la fel, au declarat că nu este de competența lor.

Anul acesta, la sfârșitul lui ianuarie, KRIK a publicat o nouă investigație care arăta că cele trei instituții diferite ale statului și-au declinat responsabilitatea de a investiga acest caz fără a-i audia măcar pe ministru și pe presupusa mătușă. În schimb, toate anchetele au conchis că ministrul nu a încălcat legea atunci când și-a depus declarația de avere, însă au admis că poate fi vorba de o „posibilă scăpare” sau de o „neclaritate”.

Începând din 2013, Aleksandar Vulin a deținut mai multe posturi în Guvernul sârb. Iar după ce jurnaliștii de la KRIK au dat la iveală toată povestea, partidul său, Mișcarea Socialiștilor, a dat un comunicat în care i-a insultat, defăimat și discreditat pe ziariști. Iar un alt ministru, Nenad Popović,a depus patru plângeri împotriva KRIK, după ce rețeaua a dezvăluit că numele său apărea în Paradise Papers.

Serbia, țara de la care România așteaptă extrădarea lui Sebastian Ghiță, nu a pus în practică niciuna dintre recomandările de prevenire a corupției în rândul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor, arată un raport al Consiliului Europei, dat publicității joi. Serbia nu a implementat într-o manieră mulțumitoare niciuna dintre cele 13 recomandări formulate în iulie 2015 de organismul anticorupție al Consiliului Europei, GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției), se arată în raportul de monitorizare, care arată că trebuie eliminată intervenția politicului în sistemul judiciar.