Margaret Thatcher a fost condusă pe ultimul drum
Lumea întreagă şi-a luat rămas-bun de la Margaret Thatcher, singura femeie-premier din istoria Marii Britanii. Funeraliile Doamnei de Fier, care s-a stins la 87 de ani, au avut loc în prezenţa demnitarilor din 170 de țări şi a reginei Elisabeta a II-a. România a fost reprezentată de ministrul Economiei, Varujan Vosganian. Măsurile de securitate luate au fost impresionante. 4.000 de polițiști au fost desfăşuraţi pe traseul procesiunii, pentru a dejuca orice tentativă de atentat sau pentru a calma eventuale proteste. După terminarea funeraliilor, Margaret Thatcher a fost incinerată într-o ceremonie la care a participat doar familia.
La ceremoniile care au început la 12.00, ora României au asistat regina Elisabeta a II-a, prinţul Philip şi 2.000 de personalităţi din toată lumea. M
În ajunul funeraliilor, sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului premier conservator Margaret Thatcher a fost depus la Palatul Westminster, sediul Parlamentului britanic, unde familia, prietenii şi politicienii i-au adus un ultim omagiu.
De la Westminster, sicriul a fost dus la biserica St. Clement, de unde a fost urcat pe afetul unui tun tras de cai. Sujba de înmormântare a avut loc la Catedrala St. Paul. Unii admiratori ai lui Margaret Thatcher se instalaseră deja pe traseu, cu mai multe ore înainte, pentru a fi siguri că vor avea cele mai bune locuri.
700 de soldaţi au stat de gardă de-a lungul traseului, în timp ce 19 salve de tun au fost trase din turnul Londrei. Pe durata ceremoniilor, clopotul orologiului Big Ben a rămas mut, în semn de respect, aşa cum s-a mai întâmplat doar la funeraliile lui Winston Churchil, în 1965.
O altă premieră, de la înmormântarea lui Churchill încoace, este prezenţa la funeralii a reginei Elisabeta a II-a, deşi relaţiile dintre suverană şi fostul premier nu au fost mereu cordiale.
Unii deputaţi au criticat amploarea ceremoniilor dedicate celei care a condus guvernul de la Londra timp de 11 ani.
Demnitari din 170 de ţări au asistat la ceremonii. Niciun fost preşedinte american nu a fost, însă, prezent. Preşedintele Barack Obama a fost reprezentat de foştii secretari de stat George Shultz şi James Baker. Au lipsit, de asemenea, Mihail Gorbaciov şi Helmuth Kohl, din motive de sănătate.
Autorităţile au cheltuit 11 milioane de euro, dintre care patru milioane numai pentru asigurarea securităţii
Reformele Doamnei de Fier au fost lăudate de unii şi contestate de alţii
La începutul primului său mandat de premier, Margaret Thatcher a înţeles că moştenise o economie slăbită. Şi s-a decis să promoveze sectorul privat, aşa că a stopat intervenţiie guvernului în economie şi a privatizat o parte a întreprinderilor de stat.
Mai mult, Margaret Thatcher a redus cheltuielile statului cu serviciile sociale, sănătatea şi educaţia. Acţiuni nepopulare şi greu de suportat de populaţie. În primul său an de mandat, şomajul s-a dublat în regat, iar Doamna de Fier a devenit un personaj politic contestat şi nimeni nu mai credea că va fi realeasă. Dar, istoria a ajutat-o. În 1982, cu un an înainte de alegeri, a început războiul Insulelor Falkland, între Marea Britanie şi Argentina. Victoria britanicilor a stârnit un val de entuziasm şi patriotism în regat. Peste noapte, popularitatea Domnei de Fier s-a dublat şi a reuşit să câştige alegerile pentru a doua oară.
Nici al doilea mandat nu a fost, însă, mai uşor. În 1984, minerii au declanşat o grevă generală după închiderea a 20 de mine considerate neproductive. Greva a durat un an, iar pierderile economie au fost uriaşe. Şi acum, trei decenii mai târziu, numeroşi britanici o consideră pe Margaret Thatcher responsabilă pentru prăbuşirea nivelului de trai al muncitorilor. Mulţi spun că Doamna de Fier nu a salvat ţara, ci i-a salvat pe cei ca ea, în timp ce muncitorii au purtat povara facturilor şi a impozitelor.
Ion Iliescu: Era o femeie interesantă și extrem de inteligentă
„Rămâne un om politic cu un rol deosebit în anii care au schimbat fața lumii. E vorba de finalul anilor 80, de apariția lui Gorbaciov, apoi mișcările dezvotate în zona noastră și schimbările concretizate prin răsturnările de regim, ce au schimbat tabloul relațiilor internaționale. Thatcher, Reagan și Gorbaciov sunt cei care au dominat aceste schimbări profunde”, a declarat Ion Iliescu.
Fostul președinte a povestit despre summitul din noiembrie 1990, „primul contact cu conducătorii politici ai Europei”. „Apoi am fost la Londra și am participat la un dineu la care a fost invitată și Thatcher, eram cam șase persoane. Dincolo de calitățile menționate, era o femeie interesantă, extrem de inteligentă, un om cu ținută intelectuală. A dat dovadă de calități politice deosebite, care au impus-o în viața politică internațională. Contactele cu astfel de oameni sunt mereu binevenite”, a subliniat Ion Iliescu.
El a vorbit despre „inteligența unor politicieni care înțeleg nevoia unei abordări realiste, nevoia de a trece peste resentimente de ordin personal și a găsi numitorul comun. Toți trei au dat dovadă de astfel de calități”.
„Vizita lui Gorbaciov în Anglia, dialogurile lui cu Thatcher au contribuit la un climat de promovare a dialogului la nivel înalt. Apoi a fost contactul Gorbaciov-Reagan, care a marcat aceste schimbări”, a spus Ion Iliescu.
„Se știe că Thatcher s-a opus reunificării Germaniei. Franța și Marea Britanie au avut rețineri, Gorbaciov a fost mai deschis la acest proces”, a mai declarat el.
Ambasadorului britanic, impresionat de mesajele românilor
Ambasadorul britanic la București, Martin Harris, s-a declarat impresionat de mesajele transmise de români după moartea lui Margaret Thatcher.
„Săptămâna trecută am primit la ambasadă mulţi vizitatori și multe mesaje de condoleanțe la moartea doamnei Margaret Thatcher. Am fost impresionat la citirea sentimentelor exprimate de numărului mare de admiratori pe care i-a avut aici în România şi a felului în care acțiunile și realizările sale au fost percepute în această parte a Europei”, a scris ambasadorul pe blog-ul său.
„În primul rând, Lady Margaret Thatcher este văzută ca un simbol al luptei împotriva comunismului și o rază de speranţă pentru români în perioada întunecată a regimului Ceauşescu. Au fost persoane care au descris spiritul ei luptător, patriotismul de care a dat dovadă şi felul în care a susținut căderea regimului comunist, fapt ce a transformat-o într-un prieten de nădejde al României. Unul dintre vizitatorii noștri români a spus: „Vă mulţumim că ne-aţi schimbat viitorul, mulţumim că ne-aţi redat libertatea.” Alţii au evidenţiat spiritul său de lider în diverse alte domenii, cum ar fi faptul că politica ar trebui să fie accesibilă tuturor, indiferent de poziţia socială, sex sau culoarea pielii. Şi, desigur, există o recunoştinţă pentru reformele profunde pe care le-a instaurat în economia britanică, precum şi pentru viziunea sa asupra unor proiecte importante precum construirea Tunelului Canalul Mânecii”, a subliniat ambasadorul.
Margaret Thatcher și România
Margaret Thatcher a vizitat pentru prima oară România în 1971, pe vremea cînd viitoarea Doamnă de Fier era ministrul Educaţiei şi Știinţei în guvernul Marii Britanii.
A revenit în România patru ani mai tîrziu, în calitate de lider al Partidului Conservator britanic. Atunci l-a şi cunoscut pe Nicolae Ceauşescu, liderul României comuniste.
În 1978, cînd cuplul Ceauşescu a fost primit de regina Elisabeta a II-a, Margaret Thatcher, pe atunci liderul opoziţiei, s-a declarat impresionată de președintele României socialiste, dar atitudinea ei s-a schimbat în anii 80, din cauza politicilor aberante ale dictatorului comunist privind drepturile omului şi demolarea satelor şi bisericilor.
Într-un interviu acordat postului ITN pe 22 decembrie 1989, Doamna de Fier a salutat căderea comunismului din ţara noastră. „Este o veste minunată!”, spunea ea atunci. Şi continua: „Ar trebui să ne gândim un moment la aceşti oameni curajoşi care nu au fost dispuşi să cedeze în faţa tiraniei sângeroase, care au protestat şi care chiar au plătit cu preţul vieţii”.
În acelaşi interviu, Margaret Thatcher îi ura bun venit României în clubul ţărilor libere şi democratice. Doamna de Fier a susţinut România mai mult decât prin declaraţii când a sprijinit activ aderarea la Uniunea Euopeană a fostelor state comuniste.
St. Paul, catedrala marilor evenimente ale regatului britanic
Catedrala Saint Paul a fost construită între anii 1675-1710, pe ruinele unei catedrale distruse în marele incendiu care a devastat Londra în 1666. Prima ceremonie religioasă a fost oficiată aici în 1697, înainte de finalizarea construcţiei. Arhitectural, edificiul din piatră de calcar este un amestec de stil baroc şi clasic.
Ridicată în aşa-numitul City, centrul istoric al Londrei şi actualul cartier financiar al oraşului, catedrala a fost până acum cinci decenii cea mai înaltă construcţie din metropolă. Ulterior, în Londra au apărut zgârie-norii. Saint Paul a devenit un simbol pentru britanici, pentru că a rămas în picioare în timpul bombaradamentelor germane. Toate marile evenimente care au avut loc în regat de-a lungul istoriei se leagă într-un fel sau altul de această catedrală.
În 1965, aici au avut loc funeraliile naţionale organizate în cinstea lui Winston Churchill, premier al Marii Britanii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Prinţul Charles şi Diana Spencer s-au căsătorit tot la Saint Paul, în cadrul unei ceremonii fastuoase. Catedrala a găzduit, de asemenea, jubileele de diamant ale reginelor Victoria, în 1897, şi Elisabeta a II-a, anul trecut.
În 1897, ceremonia a fost oficiată afară, pentru că regina Victoria nu a putut să urce scările catedralei din cauza reumatismului de care suferea. Saint Paul este şi locul de adunare al protestatarilor. În ultimii ani, „indignaţii” anticapitalişti, printre care şi numeroşi opozanţi a lui Margaret Thatcher, s-au strâns în faţa catedralei.
Cristian Diaconescu: Cei din interior au o serie de rezerve şi comentarii agresive, cei care comentează realizările externe dimpotrivă
„Se spune în Marea Britanie că Margaret Thatcher a fost primul prim-ministru britanic care a considerat camerele de televiziune un aliat. Ea nu citea presa, nu se uita la TV, fiind extrem de orientată pe ce îşi propunea. Cei din interior au o serie de rezerve şi comentarii agresive, cei care comentează realizările externe dimpotrivă.
Nu s-a ascuns în a fi o persoană contestată. Și-a ales o cale drastică de a aborda probleme complicate.
Lupta împotriva comunismului e una dintre cele mai importante decizii la care a luat parte, dar mai sunt construirea UE, atitudinea unui stat cum era Marea Britanie la participaţia trans-atlantică, relația cu China sunt decizii fundamentale care își vor simţi prezenţa peste foarte mulți ani de acum încolo”, a spus Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, la Digi24.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
