Video Marea Baltică rămâne fără pește din cauza algelor. „Zone moarte” au apărut pe fundul apei
Marea Baltică este o a doua casă pentru Uwe Krüger și nepotul său. Aici, bătrânul transmite generației tinere cunoștințele de pescuit, dar nu mai este așa de simplu să-ți câștigi existența din pescuit, în special din cauza poluării și a schimbărilor climatice. Peștii sunt puțini iar zone din Marea Baltică se sufocă pe măsură ce oxigenul atinge niveluri reduse. Dar curățarea Mării înseamnă să fii atent și la ce se întâmplă pe uscat. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată sâmbăta la ora 00:30 și în reluare de la ora 19:30.
Uwe Krüger pescuiește în jurul insulei germane Usedom de când avea cinci ani. A fost unul dintre cei peste 200 de pescari din orașul său natal, Ahlbeck. Acum a rămas singurul. Dar Uwe încă își duce nepoții pe mare, pentru a-i învăța tot ce știe.
Uwe Krüger, pescar: „Să trăiești doar din pescuit e greu. Nu ai prea multe șanse având în vedere prețul combustibilului. Dacă îți vinzi singur peștele, ai putea să te descurci la limită”.
Anul acesta, nepotul său Nils e singurul pescar ucenic aici, în Sassnitz, la Marea Baltică. Vrea să facă din pescuit o carieră, la fel ca tatăl și bunicul său. Asta în ciuda viitorului incert.
Nils Krüger, nepotul lui Uwe: „Una sau două cutii dintr-o plasă nu ar fi rău... 20-30 de kilograme.”
N-au scos nici două cutii din apă azi. Unii pești sunt prea mici și sunt aruncați înapoi. Una peste alta, e mult prea puțin ca să poți trăi.
Unde a dispărut peștele? De ani buni există cote stricte de captură. De ce nu se refac stocurile? Pescarul Uwe Krüger dă vina pe păsări. El spune că acestea mănâncă tot peștele.
Dar cercetătorii de la Institutul Thünen, din Rostock, cred că e vorba de lipsa de oxigen și au înființat o zonă de cercetare în Marea Baltică. Au vrut să afle cât oxigen există în apă și cât de mult cresc temperaturile.
Câteva luni mai târziu, aveau datele necesare. Directorul programului, Christopher Zimmermann, spune că rezultatele sunt devastatoare.
Christopher Zimmermann, director institut de cercetare a vieții marine: „Din iunie concentrațiile erau critice, iar din august pur și simplu nu mai era oxigen acolo. Ar putea fi o eroare, dar puteți vedea cum concentrația de oxigen este din ce în ce mai mică. De la începutul lunii august este la zero și datele nu se schimbă."
Problema este proliferarea masivă a algelor în timpul verii. Când algele mor, cad pe fundul mării și sunt descompuse de bacteriile consumatoare de oxigen. Acest proces creează zone care nu mai pot susține viața, numite „zone moarte”.
Christopher Zimmermann, director institut de cercetare a vieții marine: „Peștii sunt prinși între zona cu temperaturi ridicate de la suprafață și zona fără oxigen din adâncuri. Până în august nu mai există spațiu între cele două. Apa din partea superioară e prea caldă, iar cea din adâncime nu mai are oxigen. Ceea ce înseamnă că nu mai există nici cod. Și asta ne spun și pescarii. Nu mai prind cod aici."
Acest fenomen nu e nou, dar în ultimii ani au apărut mai multe alge, iar zonele moarte sunt tot mai întinse. De ce cresc algele atât de mult?
Ne-am alăturat organizației Environmental Action Germany, pentru o investigație în apropierea râului Oder, din Brandenburg. Aici există ferme mari de îngrășare a găinilor, care produc o mulțime de gunoi de grajd.
Reinhild Benning, activistă de mediu: „Gunoiul de grajd e luat de la ferme și împrăștiat pe câmpuri. Plantele absorb o parte din el, dar nu pe tot. Acest lucru se întâmplă pentru că în Germania este permisă folosirea de cantități excesive. Acest exces ajunge în apele subterane și în cursurile de apă care trec prin regiune. Prin intermediul acestor cursuri de apă, gunoiul de grajd ajunge rapid în Oder și apoi în Marea Baltică”.
Și în Polonia sunt ferme chiar pe malurile râului Oder. De ani de zile, fertilizarea intensă a eliberat concentrații mari de fosfor și azot - ambele se găsesc în gunoiul de grajd. Chiar în această vară, în Oder au murit pești, aparent din cauza excesului de alge. Încă există un covor gros de alge roșii la suprafață.
Reinhild Benning, activistă de mediu: „Totul e provocat de oameni. Ei trebuie să oprească acest lucru și să fie mai responsabili. Asta mă înfurie. E tot ce se poate spune."
De aceea, Uwe Krüger vede din ce în ce mai puțini pești. Cât timp mai poate continua astfel?
Uwe Krüger, pescar: „Cinci sau poate patru ani. Dacă nu cresc cotele în curând, atunci nimeni nu va mai putea continua. Vrem doar să păstrăm această moștenire culturală."
Dacă starea apei din Marea Baltică nu se îmbunătățește, moștenirea culturală, tradiția familială și întreaga industrie de pescuit de aici ar putea dispărea curând.
Editor : A.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
