În cadrul reuniunii miniștrilor de Externe ai NATO de la Bruxelles, șeful diplomației luxemburghez Xavier Bettel s-a pronunțat împotriva aderării Ucrainei. „Cred că aderarea la NATO va aduce din nou tensiuni”, a declarat Bettel. Aderarea țării atacate de Rusia ar putea duce imediat la noi conflicte. În schimb, el s-a declarat în favoarea aderării Ucrainei la UE, scrie Der Spiegel.
La discuțiile de la Bruxelles a fost prezentă și o delegație ucraineană. Înaintea reuniunii, Ucraina a precizat că vede în aderarea la NATO singura garanție reală de securitate în cazul unei încetări a focului cu Rusia. „„Nicio alternativă, nicio imitație și niciun substitut pentru aderarea deplină a Ucrainei la NATO nu vor fi acceptate”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Kiev.
Admiterea țării în alianța de apărare este posibilă numai dacă toate cele 32 de state membre actuale sunt de acord. Până în prezent, acest lucru a fost respins și de cancelarul german Olaf Scholz.
Ucraina cere mai întâi 20 de sisteme de apărare antiaeriană, apoi 19
La Bruxelles, Ucraina a solicitat, de asemenea, furnizarea a 19 sisteme suplimentare de apărare aeriană împotriva atacurilor aeriene rusești. Ministrul ucrainean de Externe, Andrîi Sîbiha, a declarat în cadrul reuniunii că sistemul energetic trebuie să fie mai bine protejat împotriva loviturilor odată cu venirea iernii. Presa ucraineană l-a citat pe Sîbiha dimineața cerând „furnizarea urgentă a cel puțin 20 de sisteme suplimentare”. A rămas neclar de ce a dat ulterior o cifră diferită.
Cancelarul german Olaf Scholz (SPD) s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev cu o zi înainte. Acolo a spus că două sisteme Iris-T și alte arme de apărare aeriană vor fi livrate în decembrie. Scholz a răspuns evaziv la întrebările privind aderarea Ucrainei la NATO.
Ministrul german de Externe Annalena Baerbock (Verzii) a confirmat că discuția de la Bruxelles s-a axat, de asemenea, pe modul în care ar putea arăta o „prezență internațională pentru a asigura o încetare a focului” în Ucraina. Ea nu a exclus implicarea forțelor armate germane. Baerbock a declarat că Germania va sprijini, bineînțeles, orice lucru care va servi păcii în viitor.
În același timp, ministrul de Externe a subliniat importanța continuării ajutorului militar. Ucraina trebuie să fie într-o poziție de forță atunci când vine la masa negocierilor, a declarat Baerbock. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a exprimat un punct de vedere similar: „Ceea ce nu trebuie să se întâmple în niciun caz este ca Kim Jong Un, Xi Jinping și ceilalți să bată palma”.
Garanție de securitate pentru Ucraina
„Suntem convinși că singura garanție reală de securitate pentru Ucraina, precum și un factor de descurajare pentru continuarea agresiunii rusești împotriva Ucrainei și a altor state, este doar apartenența deplină a Ucrainei la NATO”, a declarat Ministerul de Externe al Ucrainei înainte de reuniunea din 3 decembrie a miniștrilor de Externe ai Alianței, de la Bruxelles.
Ca reacție la declarația ministerului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimtri Peskov, a spus pe 3 decembrie că aderarea Ucrainei la NATO ar fi „inacceptabilă” și o „amenințare” pentru Rusia.
Declarația vine la doar câteva zile după ce președintele Volodimir Zelenski a declarat că admiterea Ucrainei la NATO ar putea pune capăt „fazei fierbinți a războiului” declanșată de Rusia odată cu invazia totală a Ucrainei, care a avut loc pe 24 februarie 2022.
Zelenski a declarat pentru Sky News pe 30 noiembrie că el ar fi dispus să ia în considerare o încetare a focului dacă teritoriile neocupate ale Ucrainei vor intra sub protecția NATO după ce Ucraina va fi invitată să se alăture alianței cu granițele sale recunoscute internațional.
Editor : Marina Constantinoiu
