Moştenitorul coroanei britanice va veni în România, pentru funeraliile Regelui Mihai. Prinţul Charles are o lungă relaţie personală cu ţara noastră, oferită nu doar de proprietăţile sale din Transilvania, ci şi de descendenţa comună. Fostul Suveran al României şi Regina Elisabeta a II-a o au ca stră-străbunică pe Regina Victoria a Marii Britanii.
Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii este cel mai cunoscut monarh contemporan. Suverana britanică este verişoara de gradul trei a regelui Mihai. Deşi destinele lor au fost cât se poate de diferite, relaţia dintre cei doi monarhi au rămas una caldă.
La sărbătorirea a 60 de ani de domnie ai Reginei Elisabeta a II-a, la fotografia de grup, Regele Mihai a fost plasat, în semn de respect, în dreapta reginei. La stânga ei, a luat loc regele Simeon al doilea al Bulgariei. Explicaţia este simplă. Regele Mihai, la fel ca regina Elisabeta, descind din regina Victoria, supranumită bunica Europei, după ce copiii şi nepoţii ei au realizat mariaje în aproape toate casele domnitoare de pe continent. Regele Simeon, în schimb, se înrudeşte cu ei prin soţul Victoriei, prinţul Albert de Saxa Coburg Gotha.
Despre această casă princiară din centrul Germaniei, cancelarul Otto von Bismarck spunea că era "ferma cu armăsari a Europei". Era un mod ironic de a sublinia o realitate. Prinţii de Saxa Coburg se regăseau în casele regale ale Belgiei, Marii Britanii, Portugaliei şi Bulgariei.
În cazul României, legătura de rudenie a început cu mai bine de un veac şi jumătate în urmă, când una dintre nepoatele reginei Victoria avea să devină Regină a României, după căsătoria din 1892 cu viitorul regele Ferdinand.
Pentru Casa Regală a României şi personal pentru bătrânul rege Carol Întâi, înrudirea cu cea mai puternică suverană a vremii era o chestiune de prestigiu. Mai mult, alianţa dinastică avea să-şi dovedească valoarea, în vremuri extraordinare. În timpul şi mai ales după încheierea primului război mondial, regina Maria şi-a folosit la maximum relaţiile de familie, dar şi farmecul personal, când a pledat cauza României Mari în faţa marilor puteri. Primită la Paris cu garda de onoare la Elysee, deşi era într-o vizită particulară, suverana României a strălucit apoi la Londra, unde domnea vărul ei, George al 5-lea. Iar România, ţara căreia îi închinase toată energia, a obţinut ceea ce-şi dorise - recunoaşterea Unirii, consfinţită prin încoronarea de la Alba Iulia.