Furia fermierilor câștigă teren în toată Europa. „Am aprins o scânteie care a devenit o flacără” (Le Monde)

Din România și până în Spania, fermierii și-au intensificat mișcările de protest împotriva Pactului Verde European și a creșterii accizelor la motorină, relatează Le Monde. Peisajul rural european a devenit foarte agitat, pe măsură ce inflația și importurile din Ucraina scot în stradă tot mai mulți oameni care pun acum presiune pe Bruxelles și alte capitale europene. 

Din Spania până în România, trecând prin Polonia, Germania și Franța, fermierii își exprimă nemulțumirea. După o săptămână de mobilizare masivă, fermierii germani au amenințat joi, 18 ianuarie, cu noi acțiuni. Liderii UE se tem că această mișcare de protest s-ar putea răspândi, precum cea care a afectat Franța în 2018-2019 cu „vestele galbene”, contribuind totodată la ascensiunea extremei drepte.

Aceste mobilizări, chiar dacă apar de fiecare dată din motive specifice locale sau legate de deciziile naționale (creșterea taxelor la motorină, concurența importurilor ucrainene, reducerea utilizării pesticidelor, limitarea deversărilor de azot sau gaze cu efect de seră, restricțiile pentru conservarea biodiversității), vin într-un moment în care discuțiile sunt tensionate la Bruxelles.

Susținătorii agriculturii intensive, precum Federația Națională a Sindicatelor Fermierilor (FNSEA) sau omologul său european, Comitetul Organizațiilor Profesionale Agricole-Confederația Generală a Cooperativelor Agricole (COPA-Cogeca), denunță Pactul Verde European sau Green Deal. Această inițiativă politică susținută de Comisia Europeană trebuie să angajeze cele 27 de state membre într-o tranziție ecologică și să stabilească obiective pentru reducerea utilizării pesticidelor, precum și dezvoltarea agriculturii ecologice, sau protecția biodiversității, scrie G4Media.

Tensiunile cresc pe măsură ce alegerile europene, programate pentru iunie, se apropie. „În 2024 sunt scadențe majore legate de alegerile europene. Trebuie să avem în vedere că 30% din bugetul european este destinat agriculturii”, subliniază Arnaud Rousseau, președintele FNSEA, care adaugă: „Sunt multe puncte fierbinți pentru agricultura europeană.”

„Am aprins o scânteie care a devenit o flacără. Sper să nu ne împingă să dăm foc casei”

În România, revolta este alimentată în principal de preocupările legate de concurența produselor ucrainene. Fermierii acuză guvernul că favorizează importurile la prețuri mici din Ucraina vecină, ceea ce împiedică promovarea producției locale. Ei cer o creștere a subvențiilor europene și o reducere a dobânzilor și a prețului benzinei.

Furia a izbucnit pe 9 ianuarie, când tractoare cu sloganul „Frați fermieri, uniți-vă!” au luat cu asalt căile de acces spre Bucureşti, răspândindu-se rapid în toată ţara. Drumurile care duc spre țările vecine (Ungaria, Ucraina, Bulgaria și Serbia) erau paralizate, iar fermierii au amenințat că vor bloca Piața Victoriei din București, unde se află sediul guvernului.

Autoritățile au ignorat inițial cererile manifestanților. „Dacă fermierii vor să fie respectați, trebuie să respecte mai întâi legea”, a spus ministrul transporturilor și infrastructurii, Sorin Grindeanu, pe 12 ianuarie. „Bla-bla-bla”, a răspuns Cornel Bodolan, un fermier care și-a parcat camionul în comuna Afumați, situată la nord-est de București. „În România este legea celui mai puternic. Ministrul își bate joc de noi, dar o să plătească nota”.

Guvernul României a făcut în sfârșit un bilanț al situației și acum încearcă să găsească o soluție pentru a calma situația. „În ultimele zile, am dormit în cabinele camioanelor și tractoarelor noastre. Conducătorii noștri dorm liniștiți în paturile lor. Dar este timpul să se trezească”, avertizează Florin Chelu, unul dintre liderii fermieri. „Am aprins o scânteie care a devenit o flacără. Sper să nu ne împingă să dăm foc casei”.

Fermierii „sunt văzuți ca niște consumatori de subvenții sau poluatori”

În Germania, picătura care a umplut paharul miroase a motorină. Când guvernul lui Olaf Scholz a decis, în decembrie 2023, să prezinte bugetul pe 2024 în care elimina peste noapte așa-numitele subvenții „dăunătoare pentru climă”, în special subvenția pentru motorina agricolă, nu avea idee că va declanșa o astfel de mișcare în rândul agricultorilor.

În toată țara au fost organizate mai multe demonstrații de amploare. Cel mai recent protest, din 15 ianuarie, a adus câteva mii de tractoare și a blocat străzile din Berlin timp de câteva ore. Un eveniment rar în Germania. Ministrul Finanțelor, Christian Lindner, care a îndrăznit să facă o declarație în timpul demonstrației, a fost huiduit îndelung.

„Fermierii apelează la metode mai agresive de protest, deoarece simt că nu sunt luați în considerare, dar sunt, în schimb, sub presiunea procesării și a concurenței, la fel ca industria”, analizează Klaus Dörre, sociolog al muncii la Universitatea din Jena (Thuringia). Mulți operatori regionali mici și mijlocii sunt foarte îngrijorați de viitorul lor. Mulți suferă din cauza faptului că sunt văzuți ca niște consumatori de subvenții sau poluatori”.

În această lumină trebuie să înțelegem numeroasele pancarte împotriva Tesla afișate pe tractoare. „Suntem noi responsabili pentru plata autostrăzilor pentru mașina ta Tesla?”, se putea vedea pe unul din tractoarele din Berlin, luni dimineață.

Franța „se prăbușește sub standardele” impuse de la Bruxelles

În Franța, de la jumătatea lunii noiembrie 2023, sub conducerea FNSEA și a Tinerilor Fermieri, fuseseră desfășurate numeroase manifestări, cu îndemnul: „Așezați panourile cu numele localității invers, ca un simbol al unei Franțe care se prăbușește sub standarde și stă răsturnată”.

Președintele sindicatului amenință că își va aduce oamenii înapoi în stradă. În discuție – redefinirea perimetrelor zonelor umede protejate dorită de Bruxelles și denunțată de uniunea fermierilor. Un alt subiect fierbinte: cererea fermierilor de a fi scutiți de obligația de a întreține pajiști în zonele în care nu se mai cresc animale.

În regiunea Occitania, sute de tractoare și camioane au mers marți, 16 ianuarie, spre inima orașului Toulouse, pentru a avertiza asupra crizei cu care se confruntă fermierii din regiune. Alții au blocat A64 vineri, 19 ianuarie. Și asociația Coordonarea Rurală intenționează să manifesteze la Bruxelles, miercuri, 24 ianuarie, „împotriva războiului Uniunii Europene împotriva agriculturii”.

Emmanuel Macron a cerut vineri ministrului de interne să-i instruiască pe prefecți să meargă în acest weekend la întâlnirea fermierilor și a sindicatelor ca să „discute direct” cu ei „cât mai aproape de teren”.

Restricțiile drastice din Olanda au fost aproape să stârnească revolte

Înainte de Germania, un semnal a venit din Țările de Jos, unde protestul lumii agricole împotriva politicii de mediu decisă de autorități a fost unul spectaculos și a avut consecințe majore.

În iunie 2022, coaliția liberalului Mark Rutte și-a anunțat dorința de a reduce numărul de animale de fermă cu cel puțin 30%, inclusiv pe cel al vacilor de lapte, pentru a reduce cu 50% emisiile de gaze poluante produse de agricultura din jurul a 163 de zone naturale amenințate.

Inițiativa presupunea o modificare radicală a practicilor fermierilor și dispariția a 10.000 până la 15.000 de ferme. Un subiect tabu într-o țară care este al doilea cel mai mare exportator de produse agricole și agroalimentare din lume – cu emisii de azot de patru ori mai mari decât media europeană. 

Au avut loc demonstrații, uneori aproape revolte, care au mobilizat zeci de mii de fermieri, vizând în special centrele logistice ale supermarketurilor, nodurile de autostrăzi, poliția sau reședințe ale personalităților politice.

„Nu fermierii distrug natura, ci jocurile și politicile de compromis”

Protestul olandez s-a extins în Belgia. Fermierii din Flandra au protestat la rândul lor, în primăvara anului 2023, împotriva unui proiect care vizează sectorul lor, responsabil pentru 60% din emisiile de azot, crescătorii de porci fiind vizați în mod deosebit. 

Proiectul, care aproape a dus la căderea guvernului regional, urmărește reducerea la jumătate a emisiilor din apropierea zonelor naturale și alocă 3,6 miliarde de euro pentru compensarea fermierilor care își încetează activitatea, voluntar sau nu. De asemenea, trebuie să-i ajute pe tinerii fermieri care doresc să-și facă ferme ecologice.

În Valonia, scăderea cu 20% a ajutoarelor legate de politica agricolă comună (PAC) este îngrijorătoare, dar ambițiile de mediu ale liderilor stârnesc furie și ele: „Nu fermierii distrug natura, ci jocurile și politicile de compromis”, menționa, în toamna lui 2023, Federația Valonă a Agriculturii, promițând o mobilizare continuă împotriva „soluțiilor false” din partea politicienilor.

Agricultorii din Spania critică „prostia ecologismului radical”

În sudul Europei, tensiunile sunt și ele palpabile. Pe 5 septembrie 2023, când cei 27 de miniștri europeni ai agriculturii s-au reunit la Cordoba, Spania, în cadrul Președinției spaniole a Consiliului UE, peste 6.000 de fermieri și crescători de animale, reprezentând toate asociațiile importante de muncitori agricoli din regat, au demonstrat în orașele din Andaluzia pentru a protesta împotriva „creșterii costurilor de producție”, a „concurenței neloiale din cauza importurilor din țări terțe” sau a „cerințelor de mediu insuportabile ale Comisiei Europene”.

Agricultorii au criticat „prostia ecologismului radical” și s-au declarat „asfixiați de standardele de mediu”, în special de limitele de utilizare a produselor fitosanitare, dar și de noua politică agricolă comună și obiectivele Pactului Verde. În iulie 2023, câteva sute de fermieri au mers cu tractoarele în capitală, purtând pancarte care avertizau despre „distrugerea lumii rurale” și cereau „mai puține agende 2030, mai multă libertate de a semăna și de a recolta”.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, a fost aprobat un plan de compensare a pierderilor cauzate de secetă și, în decembrie 2023, guvernul de stânga a prelungit cu șase luni subvenția la motorina agricolă și ajutorul pentru a face față creșterii prețurilor la îngrășăminte.

„Atmosfera este tensionată, suntem într-o situație critică din cauza secetei și îngrijorați de agenda 2030. Dar există și un mare sentiment de descurajare”.

Editor : Raul Nețoiu