Preşedintele Klaus Iohannis participă joi şi vineri la reuniunea Consiliului European, la Bruxelles. El a discutat încă de marți, la telefon, cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pe marginea unor subiecte ce vor fi abordate la întâlnire: schimbările climatice și relația UE - Turcia. De asemenea, bugetul multinual al UE şi fondul de redresare post-COVID vor fi pe masa discuțiilor.
Conform Administraţiei Prezidenţiale, subiectele de discuţie s-au referit la combaterea schimbărilor climatice, precum şi la relaţia dintre Uniunea Europeană şi Turcia.
„Având în vedere faptul că la reuniunea Consiliului European din 10 - 11 decembrie se intenţionează obţinerea unui acord cu privire la stabilirea unei noi ţinte, mai ambiţioase, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030, de cel puţin 55% comparativ cu anul 1990, preşedintele Klaus Iohannis a menţionat faptul că România susţine această propunere. Vor trebui însă luate în considerare circumstanţele naţionale şi punctele de plecare diferite în domeniu ale statelor membre ale Uniunii”, preciza Preşedinţia.
Totodată, preşedintele Iohannis a pledat pentru crearea unui cadru flexibil care să permită tuturor statelor membre, indiferent de gradul de dezvoltare, să îndeplinească eficient obiectivele în domeniul schimbărilor climatice.
Iohannis a subliniat că tranziţia către o economie verde trebuie să fie echitabilă şi acceptabilă la nivel social, astfel încât să conducă la progresul economic al statelor şi să nu adâncească diferenţele dintre acestea, a mai arătat sursa citată.
Bugetul multianual al UE
Principalul subiect al summitului va fi pachetul în valoare de 1.800 miliarde de euro, reprezentând bugetul multianual al blocului comunitar (2021-2027) şi fondul de redresare post-COVID-19, căruia Polonia şi Ungaria s-au opus până acum din cauza condiţionării acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept, scrie Agerpres.
Germania, care asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a mediat miercuri un compromis cu Varşovia şi Budapesta, ceea ce sporeşte şansele pentru o depăşire a impasului actual. Dacă toate celelalte 24 de state membre sunt de acord cu compromisul, atunci Polonia şi Ungaria ar putea renunţa la veto-ul exprimat până acum. Dacă propunerea va fi respinsă, atunci în ianuarie va fi disponibil doar un buget de urgenţă.
Adoptarea bugetului multianual al UE este o condiţie esenţială pentru a se înregistra progrese într-un alt dosar important - stabilirea ţintelor pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Propunerea acestui obiectiv a fost făcută în septembrie de Comisia Europeană. Statele membre ar urma să susţină această propunere, însă unele, precum Polonia, sunt reticente întrucât economiile lor se bazează masiv pe exploatarea cărbunelui.
Unele ţări din UE vor susţine foarte probabil această ţintă numai după ce va fi convenit bugetul multianual al UE.
Despre relația UE - Turcia
Discuţiile dintre Klaus Iohannis și Charles Michel s-au referit şi la relaţia dintre Uniunea Europeană şi Turcia, în condiţiile în care liderii europeni s-au angajat în luna octombrie să monitorizeze evoluţiile din Mediterana de Est şi să revină asupra subiectului la reuniunea Consiliului European din luna decembrie.
„În acest context, preşedintele României s-a pronunţat pentru continuarea dialogului Uniunii cu Turcia, menţionând faptul că acest stat rămâne un partener important pentru Uniunea Europeană. Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru o abordare echilibrată a relaţiilor dintre Uniune şi Turcia, precum şi pentru o cooperare extinsă cu acest stat în domeniile de interes comun”, a menţionat Administraţia Prezidenţială.
Totodată, în contextul evoluţiilor din Mediterana de Est, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat deplina solidaritate a României faţă de Grecia şi Cipru.
Editor : B.P.
