Klaus Iohannis: Apărarea frontierelor UE este o prioritate
Înaintea reuniunii informale a Consiliului European, de la Bratislava, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat care sunt prirotăţile României. Şeful statului spune că Uniunea Europeană trebuie să depăşească imobilismul în care se află de ceva vreme. Iar obiectivul pe termen mediu ar trebui să fie o mai bună integrare, şi nu una în etape (Europa în două viteze – n.r.). Klaus Iohannis spune şi că este nevoie ca Uniunea Europeană să fie capabilă să-şi apere mai bine frontierele externe şi să le redea cetăţenilor săi încrederea să sunt în siguranţă în interiorul spaţiului comunitar.
Klaus Ioahnnis, preşedintele României:
„Mâine voi participa, la Bratislava, la o întrunire informală a Consiliului European, întrunire în cadrul căreia tema principală este viitorul Uniunii Europene, acum, concret, sigur, în situaţia creată de Brexit.
În pregătirea acestei întâlniri informate am avut discuţii cu mai mulţi lideri europeni pe mai multe teme, care cu siguranţă sunt importante pentru toată lumea. Astfel, dacă vă amintiţi, şi cred că vă amintiţi, alaltăieri am avut în vizită pe preşedintele Franţei, domnul François Hollande, şi am discutat destul de mult pe această tematică. Înainte am fost la Berlin, am discutat cu doamna cancelar federal Angela Merkel. Tot atunci, la întâlnire au participat şipremierul Belgiei, domnul Charles Michel, şipremierul luxemburghez, domnul Xavier Bettel, şi am avut o convorbire telefonică cu preşedintele Consiliului European, domnul Donald Tusk.
În cadrul acestor întâlniri, am discutat numeroase chestiuni legate de viitorul Uniunii Europene şi de modul în care funcționează Uniunea Europeană. Este foarte important ca în cadrul întâlnirii de la Bratislava să facem o evaluare a stării Uniunii Europene şi să discutăm despre obiectivele Uniunii pe termen mediu dar şi pe termen lung.
Aceste lucruri nu se pot lămuri într-o zi, într-o singură întâlnire dar este un proces de reflecţie, este un proces care, cu siguranţă va porni elaborarea unei strategii care credem noi că poate fi finalizată până în martie 2017, când se va aniversa, la Roma, prima semnare a Tratatului de la Roma care s-a petrecut acum 60 de ani şi de unde a pornit practic Uniunea Europeană.
În opinia noastră, rezultatele acestui proces de reflecţie aprofundată cu privire la viitorul Uniunii Europene trebuie să fie o Uniune orientată spre rezultate pragmatice şi coerente, o Uniune flexibilă şi în mod clar, o Uniune mai apropiată de cetăţenii săi, mai apropiată de cetăţenii europeni.
Trebuie să depăşim actualul imobilism care se poate constata că există în cadrul proiectului european, trebuie să recâştigăm un impuls politic, trebuie să redăm proiectului european credibilitate, credibilitatea internă, trebuie să aducem Uniunea mai aproape de europeni dar şi credibilitatea externă. Uniunea Europeană se consideră şi este unul din marii actori globali dar, aflăm de la lideri cu care discutăm că şi la întâlnirile care au loc în altă parte, lumea îşi pune întrebări despre relevanţa Uniunii Europene în viitor, întrebări despre felul în care Uniunea Europeană răspunde crizelor şi întrebărilor. Este foarte important, după părerea mea, să evităm fragmentarea Uniunii Europene.
Trebuie să ne concentrăm pe demersuri, pe proiecte, pe abordări care ne unesc şi nu pe acelea care aprofundează diviziunea, care se poate constata în multe situaţii, diviziunea Est -Vest, respectiv diviziunea Nord - Sud. Aceste falii nu sunt bune pentru Uniune. Ele nu permit o dezvoltare coerentă a Uniunii.
Aceste linii de acţiune cred că trebuie să se axeze pe patru lucruri, primul fiind concentrarea pe acele dosare care stimulează coeziunea, evitarea dosarelor care duc la o aprofundare a divizării.
Doi - şi foarte important - menţinerea realizărilor cheie ale Uniunii Europene, şi aici, evident, este vorba de libertăţile fundamentale şi de piaţa internă comună, piaţa unică cu cele patru libertăţi, dar şi zona Schengen, zona euro.
În al treilea rând, cred că trebuie să fim foarte oneşti şi să ne concentrăm pe creşterea transparenţei şi a legitimităţii instituţiilor europene. Auzim de foarte multe ori, la întâlniri cu alegători, la întâlniri cu experţi, la întâlniri cu alţi politicieni, întrebări legate de felul în care acţionează instituţiile europene, de felul în care se poate înţelege ce se întâmplă în cadrul unui proces european. Aceste lucruri trebuie mult mai bine explicate, mult mai bine clarificate.
Şi în fine, al patrulea lucru: comunicarea. Constatăm foarte des că la Bruxelles vin lideri naţionali şi toţi vorbesc de bine despre Uniunea Europeană, despre viitorul ei, despre ce trebuie să facem noi ca să funcţioneze. Aceeaşi lideri merg acasă şi încep să aibă un discurs exact opus, acuză Uniunea Europeană, pentru toate greşelile care de fapt se fac în plan naţional, pentru toate eşecurile pe care fiecare le are la el acasă. Aşa nu se poate! Este nevoie de o comunicare serioasă, este nevoie de o comunicare credibilă şi este nevoie de o comunicare intensă. Atât cetăţenii europeni au nevoie de o astfel de comunicare, cât şi partenerii externi. Rezultatul acestui discurs duplicitar este ascensiunea partidelor populiste şi extremiste şi a partidelor eurosceptice, ori toţi aceştia nu vor veni cu soluţii pentru Uniunea Europeană, dimpotrivă.
Poziţia României, poziţia pe care o voi exprima acolo foarte clar, este de o importanţă strategică naţională, pentru noi este foarte clar: vrem o aprofundare a integrării europene, vrem ca România să fie mult mai profund integrată în toate procesele Uniunii Europene şi credem că o integrare mai profundă este una din soluţiile pentru multiplele crize europene.
Când discutăm cu cetăţenii, sau când se întocmesc studii sociologice, se poate constata foarte uşor că pe mulţi, pe cei mai mulţi îi preocupă fenomenul migraţiei, securitatea internă cu aspectul tragic al terorismului, securitatea externă, în special a frontierelor şi situaţia economică. Aceste rezultate putem să le vedem şi în cel mai recent Eurobarometru. Practic, viitorul Uniunii depinde de felul cum reuşim să răspundem acestor preocupări. Dacă Uniunea nu reuşeşte să răspundă şi să acţioneze credibil în aceste chestiuni care ne preocupă pe toţi, atunci lucrurile nu vor merge într-o direcţie bună.
La Bratislava voi susţine că priorităţile noastre, ale Uniunii Europene, priorităţile noastre strategice trebuie să fie securitatea internă şi securitatea externă a Uniunii Europene, creşterea economică, crearea de locuri de muncă în special pentru tineri - avem un şomaj mult prea mare în rândul tinerilor la nivelul Uniunii - şi consolidarea pieţei interne a Uniunii.
În contextul atacurilor teroriste pe care le-am avut, din nefericire, în ultima vreme, și a crizei migrației, cred că trebuie să acordăm o atenție specială protecției cetățenilor europeni și protecției frontierelor externe ale Uniunii. Consolidarea controlului la frontiere trebuie să fie prioritară pentru noi toți. Cetățenii noștri, toți cetățenii noștri europeni trebuie să se simtă în siguranță acolo unde trăiesc. În acest scop avem nevoie, de exemplu, și de revigorarea industriei de apărare europeană. O Uniune care nu se poate apăra, care nu își poate asigura frontierele nu este o Uniune pe care ne-o dorim. România susține și va contribui activ la operaționalizarea acelor inițiative menite să contracareze amenințările la adresa securității, cu care ne confruntăm. Pe oricine întrebați, în Europa, o să vă spună că își dorește o Europă prosperă, asta trebuie să livrăm: securitate și prosperitate. Acestea sunt lucrurile pe care toată lumea le așteaptă de la noi, de la Uniunea Europeană. În acest sens, este evident că un loc central în preocupările noastre trebuie să-l joace relansarea creșterii economice. Consider că trebuie să ne axăm pe acele proiecte care aduc beneficii reale și directe pentru cetățeni, care aduc o creștere economică și aș menționa doar câteva din aceste preocupări care trebuie să stea în centrul atenției noastre: crearea de locuri de muncă, dezvoltarea sectorului digital și, în legătura și cu vizita pe care am făcut-o recent la Măgurele, am constatat împreună cu Președintele Hollande, în Europa este nevoie de investiții în inovare. Dacă realizăm aceste lucruri, Uniunea va fi mai puternică, mai prosperă, mai sigură și mai credibilă. Așa ne-o dorim.”
Reporter: Dumneavoastră spuneţi că ţara noastră vrea o adâncire a procesului de integrare. Sunt voci, însă, care spun că acest lucru ar putea duce la o federalizare a Uniunii Europene, iar asta ar însemna o putere mai scăzută pentru parlamente, pentru ţări, o suveranitate mai scăzută. Cum împăcați curentele şi ce veţi cere mai clar, mai multă putere pentru Bucureşti sau la Bruxelles?
Klaus Iohannis, preşedintele României:
„Este o discuţie care se poartă de multă lume şi de mult timp. În termeni mai de specialitate, discuţia este federalizare versus suveranitate. În realitate, cred că aceasta este o temă falsă, şi, după cum a formulat foarte bine un coleg de al meu, nu este cazul să discutăm în continuare, relativ steril, federalizare versus suveranitate, cred că este cazul să discutăm despre o Europă mai bună. Sunt aspecte care pot fi lămurite şi ele ţin de ce am menţionat anterior, de transparentizarea şi legitimizarea instituțiilor europene. Cu siguranță, în unele situaţii este nevoie de a lăsa anumite chestiuni în responsabilitatea politicienilor naţionali, şi e bine aşa, este în baza unui principiu care se numeşte al subsidiarității, dar în alte situaţii este bine pentru toată lumea ca împreună să fie luate decizii şi să fie creată o comandă unică, pentru a permite o abordare unitară.
Reporter: În acest context al unei Românii şi mai profund integrate în Uniunea Europeană, în ce stadiu este ţara noastră vizavi de aderarea la zona euro? S-a mai discutat despre acest subiect, au fost şi consultări în urmă cu ceva timp aici, la Palatul Cotroceni.
Klaus Iohannis, preşedintele României:
„Iniţial, s-a vehiculat ca şi termen de integrare în zona euro 2019. A fost un termen înaintat atunci, prea optimist, aş spune chiar nerealist. 2019 este exclus pentru noi. Dar România are în continuare acest obiectiv strategic de aderare la zona euro. Când se va întâmpla acest lucru trebuie să stabilească în primul rând specialiştii care pot evalua în ce măsură România îndeplineşte criteriile, în ce măsură este, realmente, pregătită economia românească, fiindcă o aderare care se produce prea repede poate să fie în detrimentul economiei româneşti şi acest lucru evident că nu este de dorit. Nu avem o ţintă fixată.”
Reporter: La orice negociere, se pleacă cu o marjă de compromis. Asupra căror puncte nu există compromis pentru România în negocierile cu Marea Britanie post-Brexit? Şi ce înseamnă ca instituţiile europene să capete mai multă legitimitate? Pentru că ele, în momentul acesta, funcţionează în baza unor tratate. Cum vor căpăta mai multă legitimitate?
Klaus Iohannis, preşedintele României:
„Despre Brexit nu se va negocia bilateral până când Marea Britanie nu părăseşte efectiv blocul comunitar. Deci avem aici în faţă un proces care cu siguranţă va dura ani de zile. Condiţiile Brexitului nu vor fi negociate de fiecare ţară membră a Uniunii în parte, ci va exista o negociere a celor 27 şi, de cealaltă parte, a Marii Britanii. Pentru noi sunt o serie de chestiuni unde nu suntem dispuşi să facem compromisuri. Este vorba, evident, despre libertatea de mişcare a forţei de muncă şi despre drepturile românilor care trăiesc în Marea Britanie. Aceste chestiuni sunt foarte sensibile pentru noi şi vom avea foarte mare grijă ce se discută în aceste chestiuni. Legitimitatea unei instituţii nu rezidă doar din statutul legal sau juridic al acelei instituţii, ci, în spaţiul politic, rezultă şi din felul în care este percepută şi acceptată de cetăţeni. Şi cred că aici este nevoie de o îmbunătăţire netă. Foarte mulţi cetăţeni europeni consideră că instituţiile europene sunt prea mari, prea imobile, prea birocratice şi rezolvă prea puţine probleme. Încă o dată: asta este o percepţie. Această percepţie trebuie să se schimbe. Or, pentru asta este, evident, nevoie nu doar de o comunicare mai bună, ci şi de o schimbare a felului în care instituţiile europene acţionează şi decid.”
Reporter: Aţi vorbit de o Uniune Europeană bazată pe mai multă coeziune. Ar putea fi România parte a acestei Uniuni Europene cu legături mai strânse în afara Schengen? Şi dacă această coeziune mai mare a Uniunii Europene ar implica şi anumite costuri suplimentare pentru România, fie ele din punct de vedere economic, fie ele din punct de vedere cultural, de identitate, de suveranitate.
Klaus Iohannis, preşedintele României:
„În chestiunea integrării aprofundate - aşa am numit-o - a României în Uniunea Europeană sunt două priorităţi strategice: integrarea în zona euro şi integrarea în Spaţiul Schengen. Acestea sunt zonele de nucleu dur, dacă pot să mă exprim aşa, ale Uniunii Europene. Şi, da, noi dorim să intrăm şi într-una, şi într-alta. Teoretic şi practic, se poate rămâne membru şi fără a fi în zona Schengen, şi fără a fi în zona euro. Însă pentru România opţiunea este clară: vrem să fim în nucleul Uniunii, deci şi în Spațiul Schengen, şi în zona euro.
Reporter: Și costuri?
Klaus Iohannis, preşedintele României:
„Costuri? Eu cred că aici vorbim mai bine de oportunități. Costurile sunt că trebuie să ne străduim un pic mai tare, să muncim un pic mai mult.”
Reporter: Ați spus că pentru intrarea în zona euro nu avem un termen. Pentru intrarea în zona Schengen, putem să ne așteptăm la un anumit an?
Klaus Iohannis, preşedinteel României:
„Eu cred că putem să ne așteptăm la un progres în mai mulți pași.”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
