Situația tensionată din Polonia nu este una dramatică și nu se poate vorbi de „o deviere de la principiile liberalismului de tip european, de la democrație”, a apreciat, la Digi24, Iulian Fota, fost consilier prezidențial și expert în securitate.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„Eu nu sunt atât de îngrijorat de ce se întâmplă în Polonia. Polonia este judecată superficial nu numai în România, ci și în alte părți ale Europei. Mai ales datorită faptului că stânga poloneză, care a pierdut alegerile, e foarte bine conectată la stânga europeană și stânga europeană e foarte mobilizată împotriva anumitor decizii pe care guvernul și patidul de guvernământ le-au luat. Ca să înțelegem ce se întâmplă în Polonia, ar trebui să mergem la nivelul anului 1989, să ne uităm la masa rotundă, la modul în care Solidaritatea s-a rupt în două aripi. La modul în care o aripă a construit o anumită soluție, o anumită abordare, mergând pe ideea unui parteneriat cu fostul partid comunist, în timp ce o altă aripă mai radicală și-a pastrat o anumită puritate ideologică și niciodată nu a acceptat compromisurile pe care celalaltă aripă le-a făcut”, a spus Iulian Fota.
„Această polemică veche este ce vedem noi azi. Dreapta poloneză consideră că e de datoria ei ca anumite abordări - pe care nu le-a putut pune în practică, pe care nu le-a putut propune populației până acum, pentru că jocul politic a fost dominat de stânga și de centru-stânga - să fie puse în practică. Dreapta poloneză dorește să facă unele lucruri acolo pe care ei (reprezentanții dreptei, n.r.) spun ca România le-a făcut deja. Am văzut motive de invidie în Polonia pe România. Ei considerau ca în trei domenii distincte, România stă mai bine decat Polonia. Unul era relația specială cu SUA, la vremea respectivă, când a fost campania electorală pentru prezidențiale, din 2015. Am fost invitat acolo la o mare conferință pe care actualul partid de guvernământ a făcut-o. Atunci considerau că există trei domenii în care România stă mai bine și pe care Polonia trebuie să recupereze terenul: relația cu SUA, la vremea respectivă, parternerul principal al Poloniei era Germania.
În al doilea rând, Polonia considera că România stă mult mai bine la reforma justiției și combaterea corupției, lucrurile erau tărăgănate și asta explică ce avem astăzi. Și, nu în ultimul rând, din punct de vedere al relației de ansamblu cu NATO, România avea niște poziții mai bine conturate și Polonia dorea și ea să se exprime, în interiorul Alianței, mai tranșant pe anumite chestiuni”, a adăugat fostul consilier prezidențial.
„Deci în Polonia, lucrurile nu sunt atât de dramatice, nu văd o deviere a Poloniei de la principiile liberalismului de tip european, de la democrație. Polonia încearcă o depolitizare a unor zone care au fost fost puternic politizate și care au dus – repet, asta e teroia lor – inclusiv la creșterea corupției. Asta este explicația pe care polonezii o dau”, a concluzionat Iulian Fota.
Preşedintele polonez, Andrzej Duda, şi-a surprins aliaţii conservatori şi eurosceptici atunci când a anunţat că va bloca prin veto două dintre controversatele reforme judiciare, care ar urma să dea guvernanţilor puterea de a înlocui toţi judecătorii de la Curtea Supremă, în vreme ce majoritatea parlamentară ar impune un control politic complet asupra Consiliului Judiciar Naţional, care nominalizează magistraţii supremi din Polonia.
