Italia sfidează Europa, dar s-ar putea să ajungă pe marginea prăpastiei
Italia a făcut tot după cum a tăiat-o capul: coaliţia populistă de la Roma a ajuns la un acord privind proiectul de buget pentru anul viitor, un acord care ignoră cerinţele Uniunii Europene.
Deficitul bugetar a fost stabilit la 2,4% din PIB şi s-a trecut aici chiar şi peste opinia ministrului economiei, un economist independent, tehnocrat, care îşi dorea ca ţinta de deficit să se oprească la 1,6%. Dar nu a avut sorţi de izbândă - pentru că cele două formaţiuni, Mişcarea 5 Stele şi Liga Nordului, au prezentat acest proiect ca pe o victorie, s-au lăudat că au eradicat sărăcia. Prin creşteri mari de cheltuieli care s-ar putea să aducă Italia foarte aproape de prăpastie, după cum comentează analiştii economici.
Președintele Parlamentului European, italianul Antonio Tajani, a reactionat imediat și a spus ca acest buget nu este pentru oameni, ci împotriva lor. Italia nu a respectat regulile europene de responsabilitate fiscală impuse de la Bruxelles. Se spune acolo că deficitul bugetar trebuie păstrat sub 3%, dar în cazul Italiei nu e suficient. Roma ar trebuie să ţintească mult mai jos, dar a preferat să forţeze un 2,4% pentru a fi sigură că poate deschide punga pentru respectarea promisiunilor din campanie care includ, între altele, asigurarea unui venit minim şi reduceri de taxe. Deşi economia nu îi permite.
Prin comparaţie, înainte ca populiştii să vină la putere, guvernul anterior ţintise un deficit de 0,8% din PIB până în 2020.
Efectele negative s-au văzut imediat după publicarea proiectului de buget, care va trebui aprobat şi de Parlament. Euro s-a depreciat în raport cu dolarul, fiind cel mai dur declin într-o singură zi, din ultimele șapte săptămâni. Costurile de împrumut ale Italiei au crescut imediat - obligaţiunile guvernamentale la 10 ani s-au dus la peste 3%, iar acţiunile de la Bursa din Milano s-au prăbuşit cu peste 2 procente. Câteva bănci vorbesc chiar de un declin de cel puţin 5 procente.
Datoria publică a Italiei a sărit de 130% din PIB, a doua cea mai mare după a Greciei - iar nominal înseamnă cam 2.300 de miliarde de euro. După cum remarcă BBC, fiecare euro cheltuit pentru achitarea acestei datorii înseamnă câte un euro în minus la infrastructură sau la educaţie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
