Investigație. Interlopi acționând din R. Moldova au încercat să fure banii unui cartel de droguri din Columbia

 FOTO: Infografic realizat de Centrul Național Anticorupție din Republica Moldova

Republica Moldova a fost ținta organizațiilor internaționale de crimă organizată, specializate în fraude bancare și spălări de bani. Opt dintre cetăţenii străini au fost reținuți la începutul lunii iulie într-un dosar de spălare de bani, iar al nouălea a fost internat în spital. Membrii grupării internaţionale sunt trei persoane de origine franceză, doi mexicani, un dominican, un cetăţean al Canadei, unul al SUA şi altul originar din Gabon, acesta din urmă candidat la alegerile prezidențiale din statul african.

În ultimele două luni, membrii grupării au purtat negocieri cu hackeri – inclusiv din România - pentru a realiza un atac asupra serverelor unor bănci internaționale cu scopul de a obţine accesul la conturi de miliarde de dolari.

Prima țintă a fost Deutsche Bank AG. Cel puţin patru hackeri din Republica Moldova şi România urmau să atace serverul de la Deutsche Bank AG, cea mai mare bancă particulară din Germania și una dintre cele mai importante instituții financiare la nivel mondial. Miza era de a obţine date bancare, codurile și parolele de acces la un cont bancar unde se păstrează câteva miliarde de dolari, bani ce aparțin unui cartel de droguri din Columbia, de pe care nu au mai fost făcute operațiuni bancare de mai mulți ani. Banii furați urmau să fie retrași prin conturile deschise pe numele interlopilor în băncile din Republica Moldova şi din alte state, iar ulterior, sumele de bani să fie transferate pe conturile unor companii offshore.

A doua țintă era filiala HSBC din Hong Kong. Hackerii urmau să atace serverele și să obțină datele de acces la un cont de circa 134 de miliarde de dolari deschis la această filială.

Planul asupra unei a treia ținte s-a realizat, parţial, la fel, prin atacuri informatice. Presupușii afaceriști au aranjat transferul unei sume de 2 miliarde de dolari de la BNY Mellon la Deutsche Bank, apoi, prin Credit Suisse, banii au plecat la Bank of Vatican și într-un final, peste 100 de milioane de dolari au ajuns în conturile bancare ale presupușilor oameni de afaceri. „Aici chiar s-a reuşit transferul sumei de 110 milioane de dolari, din care 10 milioane de dolari au ajuns pe contul unor cardinali de la Vatican, sub formă de donație, dar în realitate sunt un comision. Restul au ajuns pe conturile personale ale membrilor grupării”, susțin procurorii.

În schemă este implicată și soția unui fost judecător din Republica Moldova, Gheorghe Gorun. Silvia Gorun apare ca deținătorul a 1% din capitalul companiei create de cetățenii străini. Tot ea este și proprietara apartamentului unde își are sediul juridic firma.

În calitate de magistrat, Gheorghe Gorun a emis trei ordonanțe în baza unor contracte fictive și copii ale unor documente prin intermediul cărora organizații criminale și politicienii corupți din Rusia au spălat 790 milioane de dolari SUA. Gorun a plecat din justiție cu capul sus. Pe 5 iulie 2013, la trei luni de la eliberarea ultimei ordonanțe prin care judecătorul „a legalizat” 3,5 milioane de euro în baza contractelor fictive, Colegiul disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) i-a aplicat lui Gorun sancțiunea disciplinară „sub formă de propunere de eliberare din funcția de judecător”. În februarie 2014, la solicitarea magistratului, CSM a modificat decizia Colegiului disciplinar prin care Gorun s-a ales în final cu sancțiunea disciplinară „sub formă de mustrare aspră”. În aceeași zi, magistratul a scris cererea de demisie din funcția de judecător, invocând starea precară a sănătăţii. O lună mai târziu, Gheorghe Gorun a obținut licența de avocat, menționează agora.md.