INTERVIU. Secretele celui mai apreciat sistem de educație din lume
Finlanda aniversează 100 de ani de independenţă şi a valorificat timpul pentru a se transforma într-un exemplu de succes. Finlandezii au un sistem de învăţământ celebru în toată lumea și dezvoltă economia după reţete clare. „Profesorii au calificări la nivel de master, care includ obligatoriu şi pedagogia. Sunt profesionişti şi sunt capabili să susţină fiecare copil în funcţie de talentele individuale sau de nevoile sale”, spune ambasadorul finlandez la Bucureşti, Paivi Pohjanheimo, într-un interviu pentru Digi24.
2.100 de euro este suma pe care statul finlandez o cheltuie anual pentru educarea unui copil, iar sistemul lor de şcolarizare este cel mai apreciat din lume. Învăţământul este gratuit, elevii primesc şi mâncare din partea şcolii, meseria de profesor este una dintre cele mai respectate, pentru că nu oricine ajunge să o practice, iar rata de promovabilitate este printre primele 10 la nivel mondial. Sistemul de educaţie după care lucrează finlandezii, a început să fie pus în practică în 1970 şi este adaptat continuu la schimbări, dar de fiecare dată copilul este în centrul atenţiei şi totul se calculează în funcţie de nevoile lui. Prin comparaţie, România cheltuie anual pentru şcolarizare cel mai puţin dintre statele Uniunii Europene: 248 de euro pentru educarea unui copil.
Balazs Barabas: Dacă o ţară vrea să investească în viitorul ei atunci este bine să investească în educaţie, să cheltuie bani pentru educaţie, să se concentreze pe educaţie şi se va dovedi foarte profitabil pentru viitor. Finlanda a reuşit să facă acest lucru. Aţi discutat cu partenerii români despre aceste lucruri, au cerut sfaturi despre cum să facă acelaşi lucru în România?
Paivi Pohjanheimo: Da. Sunt aici deja de doi ani jumătate, şi am avut mai multe întâlniri cu autorităţile române din sectorul educaţiei. Deci am avut destul de multe întâlniri şi discuţii despre educaţie şi cum aţi spus, acesta a fost un fel de slogan al Finlandei, pentru că noi credem de mult că cea mai bună investiţie într-un viitor prosper al unei naţiuni este cea în educaţia copiiilor săi. Şi noi am fost capabili să obţinem rezultate sustenabile pe termen lung în sistemul nostru de educaţie şi şcolarizare. Sunt multe elemente pe care suntem dornici să le împărtăşim cu partenerii noştri, cum este cazul României şi sper că vom ajunge la o concluzie, că va începe un fel de cooperare. Pentru moment, de exemplu, sunt mai mult de 100 de profesori din Arabia Saudită care studiază sistemul finlandez de educaţie şi scopul lor este să adopte anumite elemente pe care le pot implementa în contextul lor cultural şi pe care să le poată duce în ţara şi în şcolile lor. În mod obişnuit ne concentrăm pe pregătirea profesorilor, pentru că pregătirea acestora aduce un sistem de gândire pentru metodele de predare despre care noi credem că au adus aceste rezultate bune în sistemul nostru de şcolarizare.
Balazs Barabas: Cum a început reformarea sistemului de educaţie, pentru că este în dezbatere astăzi că este dificil de estimezi că în viitor un copil va avea nevoie să îşi dezvolte sistemul de gândire şi capacitatea sa de adaptabilitate, iar vechea structură înseamnă să te concentrezi mai mult asupra cunoştinţelor lexicale. Cum a fost acest lucru dezvoltat? Cum a început această reformă în Finlanda?
Paivi Pohjanheimo: Trebuie să fiu sinceră, reforma care încă se aplică este prima reformă majoră a sistemului nostru de educaţie din ultimii 40 de ani. Elementele de bază care au fost pilonii succesului sistemului nostru educaţional au fost acolo din anii 1970. Iar atenţia a fost pe metodele de predare ale profesorilor. Profesorii au calificări la nivel de master, care includ obligatoriu şi pedagogia. Sunt profesionişti şi sunt capabili să susţină fiecare copil în funcţie de talentele sale individuale sau de nevoile sale. Acesta este un fel de sistem de gândire pentru sistemul educaţional. Acum, această reformă încă în derulare, care a atras enorm de multă atenţie, este despre faptul că nu trebuie să uităm că întreaga lume din jurul nostru se schimbă şi şcoala trebuie să se adapteze acestor schimbări de asemenea. Principalul scop al reformei este să le ofere profesorilor instrumentele de care au nevoie pentru a susţine şi îndruma un copil pentru a el să fie în stare să facă faţă provocărilor viitoare, digitalizării, lumii digitale, şi se axează în principal pe aptitudinile, abilităţile şi capacităţile copilului astfel încât acestea să fie dezvoltate mai mult, iar această perspectivă largă în care privim lucrurile pentru a fi capabili să rezolvăm probleme şi să interconectăm diferite domenii, va fi mai simplu de realizat în viitor.
Cine nu a auzit de Angry Birds, jocul video transformat de Hollywood şi într-un film de succes? Clash of clans este un joc de strategie pe care îl joacă zilnic pe telefoanele mobile, 100 de milioane de oameni. Nokia a fost, până când Steve Jobs a prezentat lumii Iphone-ul, cel mai vândut telefon din lume şi rămâne o parte esenţială a istoriei telefoniei mobile. Finlanda este ţara unde aceste produse au fost dezvoltate şi, ca şi în cazul educaţiei, succesul economic al companiilor finlandeze a apărut după ce s-au aplicat reţete testate de stat.
Balazs Barabas: Un alt element important pentru dezvoltarea economiei este atenţia pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii. În România avem schimbări ale sistemului fiscal, care sunt destul de controversate. Cum susţine Finlanda întreprinderile mici şi mijlocii şi dezvoltarea întreprinderilor noi şi a start-up-urilor?
Paivi Pohjanheimo: Aveţi dreptate, Finlanda este o economie bazată pe exporturi şi rolul companiilor private, a afacerilor, întreprinderilor mici şi mijlocii are o importanţă crucială. Se crede că întreprinderile au un rol important care contribuie la creşterea economică, la crearea de locuri noi de muncă şi la menţinerea stării de bine. Statul are o logică în spate, pentru că a înţeles că pentru a menţine bunăstarea în ţară este nevoie să creeze politici care să ajute companiile să îşi îmbunătăţească competitivitatea. Un stimulent important a fost aplicat acum câţiva ani, când s-au tăiat taxele pentru corporaţii cu 4-5%, la 20%, deci a creat această platformă pentru companiile finlandeze să rămână în ţară, dar şi pentru atragerea unor investitori străini, de care bineînţeles avem nevoie. Toate ţările au nevoie de investiţii străine, dar este treaba ministerului economiei şi muncii să garanteze că este o platformă favorabilă pentru ca industriile şi afacerile noastre să supravieţuiască şi să aibă succes. Au un fel de trusă de scheme financiare, la care companiile pot aplica şi care acoperă diferitele stadii de dezvoltare a unei companii, de la începuturi, până când compania se simte mai sigură şi începe să angajeze mai mulţi oameni şi apoi au oportunitatea să aplice pentru un anume fel de ajutor. Când de exemplu, autorităţile sau companiile sunt părţi interesate, de pidlă când o companie finlandeză are capacităţi mari de internaţionalizare, dar sunt puţin timizi să facă pasul următor, sunt încurajaţi financiar, li se oferă instrumente pentru a aplica.
Îngrijirea medicală în Finlanda este gratuită doar dacă este vorba despre medicina preventivă, maternitate şi sănătatea copilului. Altfel, taxele pentru pacienţi sunt de maximum 20 de euro pentru un consult şi pot fi aplicate de cel mult 3 ori pe an. Cine apelează la medicina de urgenţă trebuie să plătească 15 euro pentru servicii, iar cetăţenii de peste 14 ani care nu ajung la consultul medical obligatoriu plătesc o amendă de 27 euro. Din nou, sistemul este construit în jurul pacientului şi pentru a răspunde nevoilor sale.
Balazs Barabas: Un domeniu care este destul de dureros pentru multe guverne este sănătatea. Cât cheltui pentru sănătate, cum faci lucrurile, sistemul de asigurări. Finlanda cheltuie cam 7% din PIB pentru domeniu, ceea ce nu este foarte mult la nivel UE şi din câte ştim noi calitatea sistemului de sănătate este foarte bună în Finlanda. Cum reuşeşte ţara dvs. să realizeze atât de mult cu atât de puţini bani?
Paivi Pohjanheimo: Trebuie să vă împărtăşesc faptul că deja a trecut ceva timp de când guvernul finlandez a dezbătut şi negociat o reformă uriaşă în domeniul sănătăţii şi serviciilor sociale şi scopul este ca acesta să fie implementată în câţiva ani, dar procesul este în derulare. Este despre îndeplinirea cerinţelor dezvoltărilor demografice din Finlanda, pentru că oamenii îmbătrânesc şi în ţara mea şi presiunea este în creştere şi la nivelul organizării serviciilor de sănătate şi al celor sociale. Deci, această reformă uriaşă este despre tranferul responsabilităţilor de la municipalităţi, cele care se ocupau de sănătate, social şi serviciile de angajare în sistemul stat, la un nou nivel administrativ, care va fi creat la nivel regional. Mulţumesc pentru cuvintele frumoase, dar noi credem că sunt încă neclarităţi legate de accesibilitatea şi eficienţa serviciilor în acest moment şi acesta este motivul pentru care s-a decis ca această reformă să fie continuată, în ciuda faptului că este un proces destul de complicat. Aţi menţionat şi nivelul procentului din PIB comparativ cu cel din UE şi poate reflecta faptul că în ultimii ani, economia Finlandei nu a funcţionat la fel de bine ca acum şi s-au făcut anumite tăieri din cheltuielile majore în ultimii ani şi această reformă este parte dintr-o reformă administrativă mai mare, care are ca scop câştigarea unor finanţări publice.
Prezenţa partidelor de extremă dreaptă este resimţită şi în politica finlandeză. Vocile anti Uniunea Europeană, migranţi şi globalizare, sunt în parlamentul finlandez al doilea cel mai puternic partid.
Balazs Barabas: O altă chestiune cu care Europa se confruntă este ascensiunea extremei drepte, iar Finlanda are şi ea un asemenea partid, Finlandezii Adevăraţi, care a terminat pe locul al doilea la alegerile anterioare. Care este explicaţia şi ce soluţii are Finlanda pentru aceasta?
Paivi Pohjanheimo: E adevărat, am avut un partid numit Finlandezii Adevăraţi, care au obţinut rezultate bune la alegerile din 2011. Ceea ce a separat întotdeauna Finlandezii Adevăraţi de alte partide de dreapta din Europa a fost euroscepticismul. Ei considerau că integrarea avansa prea rapid, dar nu aveau idei rasiste. Însă în vara acestui an partidul s-a scindat, o parte moderată a rămas în guvern, în coaliţia guvernamentală, iar Finlandezii Adevăraţi au rămas cu aceeaşi denumire, şi probabil vor semăna cu alte partide europene care promovează o retorică sau o politică rasistă. Deci trebuie să vă contrazic în sensul că noi în Finlanda am perceput Finlandezii Adevăraţi ca pe un partid naţionalist, care vroia să pună limite şi obstacole în faţa integrării europene. Este adevărat că în 2011, la alegerile din Finlanda partidul Finlandezii Adevăraţi a obţinut rezultate foarte bune. Programul lor nu includea idei rasiste, se opuneau continuării integrării europene, ceea ce a contribuit la creşterea popularităţii lor. Suporterii partidului erau oameni care probabil avea dezamăgiri faţă de ritmul dezvoltării Finlandei. Era şi perioada în care criza economică mondială a lovit puternic, nu doar zona euro, cu şi Uniunea Europeană. Iar ca parte integrantă a zonei euro, Finlanda a trecut prin reforme economice importante, în industrie de exemplu. Deci probabil că toate acestea au contribuit la succesul lor. Dar există o mare diferenţă între Finlandezii Adevăraţi de atunci şi partidele extremiste europene. În vara anului trecut, partidul s-a scindat, şi vom vedem cum vor evolua cei care au rămas cu această denumire. Dar ca să răspund la întrebarea Dvs, cred că democraţia înseamnă prezenţa unui spectru larg de opinii şi dreptul de a exprima acest opinii trebuie să existe. Dreptul de a exprima aceste opinii face parte din democraţie şi societăţile democratice normale. Dar ceea ce este îngrijorător cu privire la aceste evoluţii europene la care v-aţi referit este propaganda tot mai violentă, ceea ce putem interpreta ca un pas înapoi, o privire în trecut. Ceea ce este evident îngrijorător. Vorbim des despre un concept care se cheamă flexibilitate, flexibilitatea societăţilor. În plus, există şi conceptul încrederii. Al încrederii între cetăţeni, al cetăţenilor faţă de instituţii, al încrederii între instituţii, deci există şi o viziune comună despre ce înseamnă democraţia şi statul de drept. În mod normal, în acest societăţi există libertatea exprimării opiniilor, fără un impact negativ. Dar evident, dacă există o retorică sistematică, aceasta va provoca neîncredere, şi depinde de flexibilitatea societăţii cum va gestiona această problemă. În cazul Finlandei, noi credem că există suficientă flexibilitate şi face parte din narativul poporului nostru.
Industria forestieră este în Finlanda sursă de venit pentru destul de multe regiuni şi reprezintă 20% din veniturile la bugetul ţării. Dar prelucrarea lemnului este făcută în mod responsabil şi controlat, nimic la întâmplare. Respectul pentru natură s-a dezvoltat în mod natural.
Balazs Barabas: Finlanda este binecunoscută pentru abordarea "verde", protecţia mediului. Au fost finlandezii dintotdeauna atenţi să-şi protejeze mediul, sau a existat o schimbare de mentalitate în societate?
Paivi Pohjanheimo: Trei sferturi din suprafaţa Finlandei este acoperită de păduri, iar restul sunt practic lacuri. Se vede că în Finlanda toţi ne gândim la natură. Natura, pădurile şi lacurile au avut dintotdeauna o mare importanţă pentru finlandezi. În timpul liber mergem în excursie prin păduri. Suntem adepţii principiului "dreptul fiecăruia", care permite oricui să culeagă zmeură, ciuperci, să înoate, să facă camping, chiar dacă nu este proprietatea sa. Deci acest respect pentru natură ne-a condus dintotdeauna. Iar acest respect a stat şi la baza legislaţiei. De exemplu, când vorbim de exploatarea pădurilor, mergem pe principiul că în locul fiecărui copac tăiat trebuie plantaţi 3 puieţi, deci creşterea este întotdeauna pozitivă. Deci pădurile şi lacurile au avut întotdeauna un rol în dezvoltarea industriilor noastre, în industria hârtiei de exemplu. Deci există acest respect care astăzi este protejat prin lege.
Cutia pentru bebeluşi este poate unul dintre cele mai cunoscute programe din lume pentru creşterea natalităţii. Mamele din Finlanda primesc după naştere o cutie plină cu lucruri esenţiale pentru un nou-născut, iar, o dată cutia golită, devine pat pentru cel mic. Marea Britanie a importat deja metoda, pentru că multe ţări au probleme cu îmbătrânirea populaţiei. România are nevoie de oameni educaţi, sănătoşi şi de asemenea, de sporirea natalităţii. Sunt autorităţile noastre interesate de modelele funcţionale şi dovedite ale Finlandei?
Balazs Barabas: Sunteţi ambasador în România de peste 2 ani, timp în care aţi avut succese şi provocări. Care sunt acum subiectele de discuţii între România şi Finlanda pe plan politic şi economic?
Paivi Pohjanheimo: Cred că subiectul principal acum este pregătirea pentru trioul preşedinţiei UE de anul viitor. Ştiţi că România va prelua preşedinţia Consiliului UE la începutul lui 2019, iar Finlanda o va prelua de la România. Va fi a treia oară când Finlanda va duce responsabilitatea preşedinţiei UE şi prima dată pentru România. Finlanda este deosebit de interesată ca preşedinţia României să fie una de succes. Aceasta înseamnă că vor fi tot mai multe contacte în toate sectoarele. Dar bineînţeles în anii trecuţi printre subiectele abordate nu au fost doar chestiuni legate UE, dar şi politicile externe şi de securitate. Dialogul a contribuit foarte mult pentru ambele părţi şi tot mai multe companii finlandeze investesc sau negociază pentru a intra pe piaţa din România. Depinde bineînţeles de predictibilitatea şi transparenţa mediului de afaceri, care este extrem de importantă pentru ei când iau decizii, dar şi pentru alte firme străine. Dar am văzut evoluţii foarte pozitive. Relaţiile au fost bune întotdeauna dar chiar şi în cei 10 ani de când suntem parteneri în UE, de la aderarea României la UE, relaţiile sunt puţin distante. Presupun că din cauza distanţei geografice. Sunt multe posibilităţi să ne înţelegem mai bine şi să avem mai mult dialog şi o cooperare profundă între cele două ţări în anii următori.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
