Parlamentul European urmează să adopte noua formă a Mecanismului de redresare și reziliență al UE, în valoare de 750 de miliarde de euro, care va trebui să amortizeze căderea economică a statelor membre în următorii 3 sau 4 ani. România va avea la dispoziție 33,5 miliarde de euro din acest instrument și peste 46 de miliarde de euro din bugetul UE pe următorii 7 ani. Pentru ca banii să fie disponibili de la 1 ianuarie 2021, negocierile finale vor avea loc între Parlament și Consiliul de Miniștri al UE, la care va participa și europarlamentarul Siegfried Mureșan, raportor al grupului PPE și membru PNL. Acesta a declarat, într-un interviu pentru Digi24.ro, cum au decurs negocierile în Parlament până în acest moment, câți bani îi revin mai exact României și pe ce trebuie să mai cadă de acord oficialii europeni pentru ca banii să poată fi folosiți în contextul crizei economice provocate de pandemie.
Digi24.ro: Cum funcționează acest mecanism de reziliență și redresare? De unde vin banii și cum au fost repartizați în acest negocieri? Care sunt condițiile ca statele să le absoarbă?
Siegfried Mureșan, europarlamentar PPE: Ca urmare a crizei coronavirus, care a afectat mulți oameni și întreprinderi, Comisia Europeană a decis să vină cu un Plan european de relansare economică, de 750 de miliarde de euro la nivelul întregii UE, pentru a ajuta oamenii, întreprinderile și regiunile afectate de criza coronavirus.
Din aceste 750 de miliarde de euro 33,5 miliarde euro revin României. Aceasta este suma pe care președintele României a reușit să o obțină în negocierile din Consiliul European din luna iulie.
Pentru ca acest proiect să devină realitate, legea trebuie adoptată atât de către Consiliul de Miniștri al UE cât și de către Parlamentul European. În Parlamentul European sunt 3 europarlamentari raportori responsabili de această lege, adică noi conducem procesul legislativ și redactăm forma legii, așa cum o dorește Parlamentul și vom merge la negocierile cu statele membre, cu Consiliul de Miniștri.
Primul și cel mai important lucru este că Parlamentul susține criteriile de alocare adoptate de Consiliul European și, implicit, susține și alocările pe fiecare stat membru.
Vineri, în Parlamentul European am încheiat negocierile pentru această facilitate. În aceste negocieri am decis să susținem cheia de alocare a fondurilor exact așa cum a fost decisă de către Consiliul European.
Mesajul simplu: Parlamentul European, cu o largă majoritate, susține suma obținută de președintele Iohannis pentru România. Ca urmare a deciziei din Parlamentul European, a devenit o certitudine. România are alocată o sumă de 79,9 miliarde de euro, 33,5 miliarde de euro din această nouă facilitate europeană de redresare și reziliență, iar restul de mai mult de 46 de miliarde de euro din bugetul tradițional al Uniunii Europene.
Guvernul României va trebui să prezinte Comisiei Europene un plan național de relansare și reziliență pe care îl elaborează acum. Comisia îl va evalua. În acel plan, Guvernul va trebui să prezinte domeniile în care merg fondurile, investițiile și, după aprobarea de către Comisie, banii vor putea merge pe fiecare proiect individual.
Din cele 33,5 miliarde de euro, 16,8 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile și 16,7 miliarde de euro sunt fonduri rambursabile, dar în condiții extrem de bune, rate ale dobânzii foarte mici și rate de rambursare foarte lungi, perioada de rambursare fiind între anii 2028 și 2058, iar toate cele mai mult de 46 de miliarde de euro fonduri europene din bugetul tradițional sunt fonduri nerambursabile pentru România. Din cele 80 de miliarde de euro, mai mult de 63 de miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile, sunt bani gratis pe care îi primim și nu trebuie să-i dăm înapoi nicicând, nicicui.
Digi24.ro: UE are în plan o perioadă de timp în care vrea să amortizeze această cădere a economiei UE?
Siegfried Mureșan: În iulie, Consiliul European a propus crearea acestui mecanism pentru 3 ani de zile. Noi, Parlamentul European, dorim ca această durată să fie prelungită la 4 ani de zile, din următoarele motive: 1. Cu cât e mai mare presiunea timpului, cu atât e mai mare riscul de a pierde fonduri europene. 2. Cu cât e mai mare presiunea timpului, cu atât, pentru a nu pierde fonduri europene, vei finanța orice proiecte care sunt la îndemână, care nu vor fi neapărat cele mai bune. Deci presiunea timpului nu e utilă. 3. Cel de-al treilea motiv pentru care noi, Parlamentul European, propunem prelungirea acestui instrument de la 3 la 4 ani este următorul. Chiar în ultimele săptămâni am văzut că acest al doilea val al pandemiei a lovit majoritatea țărilor europene, dar multe dintre ele mai puternic decât pe noi în România. Realitatea ultimelor săptămâni ne arată că această criză nu va fi una doar pe termen scurt, ci una pe termen mediu cu un impact economic semnificativ pe termen lung în cel puțin câteva sectoare ale economiei. Vor fi oameni și întreprinderi afectate pe termen lung. De aceea, avem acum un argument în plus ca acest instrument să fie disponibil o durată mai lungă de timp, decât au avut șefii de state și de guverne în luna iulie, când percepția era că am trecut prin primul val și nu exista neapărat o perspectivă a unui al doilea val. Iată că acest al doilea val este o certitudine. Ce înseamnă 4 ani? Înseamnă că poți contracta banii în 4 ani de zile. În 4 ani trebuie să mergi cu proiectul concret la Comisia Europeană, el să fie aprobat. Pentru implementare propunem o durată de 7 ani de zile. Consiliul agrease 6 ani, noi dorim 7 ani pentru implementare, deci acei 4 ani plus încă 3. Vă dau un exemplu. Dacă din această facilitate europeană de redresare și reziliență se construiește un spital, trebuie să-l începi cel târziu la 31 decembrie 2024, dar sunt sigur că Guvernul României va începe aceste mari investiții mult mai repede și trebuie să-l ai construit, cel târziu la 31 decembrie 2027.
Digi24.ro: Pe ce considerente s-a alocat suma din mecanism pentru România? A avut România o marjă de negociere?
Siegfried Mureșan: Sigur că da. Criteriile sunt legate de nivelul de creștere al PIB pe cap de locuitor în ultimii doi ani de zile și se va avea în vedere și creșterea PIB-ului, adică cât de adânc vom fi loviți de recesiune pe următorii 2 ani de zile, în anii 2020-2021.
Au existat în cadrul negocierilor din Parlamentul European grupuri politice care au dorit schimbarea acestor criterii de alocare. Doreau introducerea unor noi indicatori care ar fi dezavantajat România. Spre exemplu, grupul socialiștilor și grupul de extremă stânga al comuniștilor doreau introducerea ratei șomajului ca nou criteriu pentru alocarea sumei de bani. Din fericire, în România rata șomajului este mai mică decât celelalte țări europene. Dacă am fi acceptat modificarea acestor criterii și introducerea unor criterii care dezavantajează România, am fi riscat ca la final suma pe care o primește România să fie mai mică decât cea agreată de Consiliu. Am reușit, eu ca raportor al Parlamentului European, să mă opun cererii socialiștilor, comuniștilor, inclusiv ei au un raportor. Criteriile pe baza cărora Parlamentul propune alocarea banilor sunt exact acelea agreate de Consiliu, pe care le-a obținut președintele României. Inițial și Comisia Europeană avea în vedere introducerea ratei șomajului drept criteriu de alocare, dar președintele României a reușit în Consiliu să obțină criterii mai bune decât ce propusese Comisia Europeană.
Digi24.ro: Ce mai doreau grupurile de stânga și ce voia PPE, la aceste negocieri, să schimbe?
Siegfried Mureșan: În primul rând pe criteriile de alocare, așa cum v-am spus. Ei doreau modificarea criteriilor într-un fel în care țările în care partidele socialiste care se află la guvernare – Spania, Italia, Portugalia -, care au rate mari ale șomajului, să obțină mai mulți bani, după criteriul ratei de șomaj.
Am fost uniți în prelungirea duratei de la 3 la 4 ani.
Creșterea prefinanțării de la 10% la 20% este un lucru pe care Parlamentul European îl propune.
Socialiștii doreau, spre exemplu, să permită nelimitat ca un stat membru să-și poată transfera propriile fonduri din Politica de Coeziune în fondurile din facilitatea de redresare și reziliență. Această cerere ar fi riscat să șubrezească politica de coeziune pe termen lung. Ar fi devenit o sursă de finanțare pentru orice alte noi proiecte. Ar fi fost contrar intereselor României și de aceea eu am susținut: să fim de acord, de principiu, cu transferul voluntar al unor fonduri de la Coeziune către facilitatea de reziliență, dacă statele doresc acest transfer, dar el să fie limitat. Am propus o limitare la 5% din propriile fonduri de coeziune. Dacă Guvernul României va dori să folosească pe prioritățile facilității de redresare, imediat, în domeniul unde e eligibil, o parte din fondurile structurale de coeziune, o va putea face în limita a 5% din fondurile de coeziune alocate României, adică 1,3 miliarde de euro. Deci dăm flexbilitate guvernului, dar protejăm politica de coeziune pe termen lung, care este un lucru foarte important.
Grupurile de stânga voiau o alocare extrem de rigidă a fondurilor. Avem șase direcții mari în care pot merge fondurile: digitalizare, protecția mediului, coeziune economică (adică bani pentru sectorul privat, dezvoltare economică, IMM-uri, infrastructură, industrie), coeziune socială, întărirea capacității insituționale de reformă administrativă (exemplu: extinderi construcții, modernizări spitale, modernizarea oricăror sisteme publice, despre care am văzut pe durata acestei crize că nu fac față, de pildă DSP-uri etc), bani pentru tineret. Socialiștii și grupurile de stânga voiau alocarea întregii sume de bani prin stabilirea unor procentaje minime pentru fiecare dintrei cei 6 piloni, procentaje care să fi însumat 100% din alocarea pe fiecare țară. Am fi fost obligați să cheltuim acești bani în domeniile în care poate nu aveam cea mai mare nevoie. Și nu puteai stabili aceeași măsură de la nivel european pentru toate țările. Poate nevoile Finlandei sunt diferite de cele ale Portugaliei și cele ale Maltei diferite ale României. PPE și cu mine ne-am opus și acum avem alocare mult mai flexibilă.
Nu există o listă de proiecte neeligibile. Spre exemplu, grupul verzilor din PE dorea să interzică investițiile în combustibili fosili. Eu vreau de asemenea să protejăm mediul înconjurător, să îmbunătățim eficiența energetică, să devenim mai verzi, să reducem poluarea și emisiile de dioxid de carbon. Dar pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon din producerea energiei electrice din cărbune trebuie să folosim gazul ca sursă tranzitorie, gaz, prin tehnologii noi, moderne, care nu poluează mediul înconjurător. Colegii verzi doreau neapărat ca proiectele pe gaz să fie neeligibile.
Avem un singur tip de cheltuială neeligibilă, și anume cu proiecte care sunt parte a planurilor de investiții critice a unor țări din afara UE și care ar duce la preluări ostile de companii în cadrul Uniunii, în contra voinței țărilor membre. Adică, dacă o țară din afara UE - Rusia sau China - dorește să folosească acest fond de redresare și reziliență pentru a achiziționa companii europene sau dacă a achiziționat în mod ostil companii europene, să nu poată folosi acești bani pentru investiții - de exemplu pentru construcția unor rețele digitale 5G de către o companie chineză, dacă autorități din țări ale UE nu doresc să construiască infrastructură digitală cu companii din China. Guvern fiind, banii îi pot folosi pentru orice tip de investiție, dar ei sunt meniți să protejeze totuși independența economică a UE, deci nu pot fi folosiți astfel încât să aducă avantaje unor țări din afara UE și să ne creeze nouă dezavantaje.
Digi24.ro: Vă refereați la gaze. A menționat și președintele acest lucru, referitor la consumul de gaz, pentru că avem resurse în Marea Neagră. Pot fi folosiți acești bani și pentru rețelele de gaze care pot fi construite în România?
Siegfried Mureșan: România are alocate fonduri europene pe următorii 7 ani atât din bugetul multianual al UE, cât și din această facilitate de reziliență. Investițiile pe gaz sunt permise din ambele categorii bugetare. Sunt foarte importante pentru România și pentru alte țări UE. În acest an, Guvernul României a reușit să convingă Comisia Europeană ca pe bugetul multianual 2014-2020 să alocăm 1 miliard de euro pentru extinderea rețelei de gaz. Din facilitatea de redresare și reziliență vom putea finanța mari investiții pe gaz, prin tehnologii noi, investiții care să protejeze și să nu polueze mediul înconjurător, pentru că aceste tehnologii noi nu sunt poluante.
Digi24.ro: Cum rămâne cu industria de cărbune?
Siegfried Mureșan: N-am luat nicio decizie în acest sens în cadrul facilității europene de redresare și reziliență. Cărbunele este cea mai poluantă sursă de energie, mult mai poluantă decât gazul de exemplu, și știm că dorim tranziția către o economie verde. Producerea energiei electrice din surse curate de energie hidro, eoliană, solară. Pentru a ajunge acolo, nu putem renunța la cărbune și la gaz în același timp. De vreme ce cărbunele este sursa cea mai poluantă, gazul este necesar ca sursă de energie de tranziție pentru decadele următoare și de aceea va fi susținută, atât din această facilitate de reziliență cât și din bugetul tradițional al UE și din acel fond al tranziției juste, prin care vor fi ajutați inclusiv oamenii din regiunile miniere, prin investiții în noi ramuri economice în acele regiuni miniere. Va fi un ajutor substanțial pentru acei oameni.
Digi24.ro: Practic, la aceste fonduri pot aplica companiile private prin instrumentele Guvernului.
Siegfried Mureșan: Bugetul tradițional al UE se va aloca și în viitor exact ca și până acum. Pe această nouă facilitate de redresare și reziliență Guvernul României va trimite Comisiei Europene planul național de relansare și reziliență prin care spune în ce domenii dorește să aloce acele peste 30 de miliarde de euro destinate României, ce tipuri mari de investiții va face și ce sectoare ale economiei va susține.
În ceea ce privește investițiile mai mici în sectorul privat, vor fi menționate programe generice cu anumite sume de bani care să ajute anumite ramuri ale economiei, spre exemplu investiții pentru IMM-uri, în domeniul IT, digital, tehnologii inovatoare. Comisia Europeană va aproba programul per ansamblu, cu o anumită sumă alocată sectorului privat într-un anumit domeniu, după care Guvernul va lansa proiectele și sectorul privat din România va putea aplica.
Pasul următor este adoptarea legislației la nivel european, depunerea de către Guvernul României a Planului național de redresare și reziliență și după aceea aprobarea de către Comisia Europeană a acestui plan și apoi, începând cu 1 ianuarie 2021, absorbția banilor.
Digi24.ro: Având în vedere că schimbările climatice sunt o problemă foarte importantă și foarte mare și UE alocă bani pentru a combate poluarea și pentru a tranziționa către energia verde, credeți că România va putea să ajungă la ținta de neutralitate climatică stabilită de UE?
Siegfried Mureșan: Putem ajunge la această țintă dar aveam nevoie de ajutor financiar pentru a putea investi în energie curată. Dorim ca până în 2050 să atingem neutralitatea climatică, adică să nu emitem mai mult dioxid de carbon decât poate natura absorbi pe căi naturale.
Comisia Europeană a propus ca facilitatea de redresare și reziliență să aloce 37% din fonduri pentru proiecte care au o contribuție pozitivă la adresa mediului. Noi, Parlamentul European, propunem creșterea acestei sume la 40%. Chiar eu am negociat această creștere.
Atât proiectele de infrastructură publică rutieră, urbană, digitală - toate vor avea o componentă de eficientizare, de reducere a poluării și emisiilor de dioxid de carbon. Se va investi în rețele de căi ferate, despre care știm cu toții că sunt mijlocul de transport cel mai puțin poluant.
În toate domeniile se poate realiza o reducere a poluării.
Săptămâna viitoare, luni, 9 noiembrie, Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European va adopta poziția finală de negociere. Acest vot va fi confirmat joi, 12 noiembrie, în plenul PE, după care încep negocierile finale între Consiliul UE și Parlament, care estimez că se vor finaliza în puține săptămâni și atât Consiliul cât și Parlamentul își propun să dea votul final pe această lege înainte de finalul anului, eu estimez la jumătatea lunii decembrie.
Sunt încrezător că acest instrument va putea intra în vigoare la începutul anului.
Proiectul este susținut de cele mai importante 4 grupuri pro-europene: PPE, socialiștii (S&D), Renew și grupul Verzilor. Este posibil și ca europarlamentari ai altor grupuri să voteze proiectul nostru.
Vom merge la negocierile finale. Suntem uniți atât Consiliul, cât și noi, Parlamentul, de dorința de a încheia negocierile rapid.
Digi24.ro: Deci există consensul politic să treacă de Parlament și să obțină acordul Consiliului UE.
Siegfried Mureșan: La întâlnirile cu Consiliul va trebui să mai negociem câteva subiecte. De exemplu, Consiliul dorește o rată de prefinanțare de 10%, noi dorim 20%. Cu cât rata de prefinanțare este mai mare, cu atât impactul pozitiv asupra economiei este mai mare și mai rapid, adică vor veni mai mulți bani în țară rapid anul următor. Se vor putea începe mai multe investiții cu un impact pozitiv mai mare și mai pozitiv asupra economiei, asupra creării de locuri de muncă. Consiliul dorește 3 ani pentru instrument, noi dorim 4 ani. Poziția noastră nu va fi acceptată cu ochii închiși de Consiliu imediat, dar suntem încrezători că acele elemente, unde noi Parlamentul avem o poziție diferită, vom reuși să ne înțelegem cu Consiliul.
Ce nu va mai fi modificată este suma alocată României.
