Interviu exclusiv. Oferta premierului Irlandei pentru Guvernul Dăncilă
A fost primul şef al guvernului irlandez care a venit în România în ultimii 15 ani. S-a întâlnit cu preşedintele, cu premierul şi cu Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor. O vizită foarte importantă din partea unui personaj care se află în centrul discuţiilor despre Brexit. E importantă pentru că România va fi în prim-planul Uniunii Europene, anul viitor, când se va produce Brexitul şi ţara noastră va asigura preşedinţia Uniunii Europene. La finalul vizitei sale, Leo Varadkar a vorbit, într-un interviu în exclusivitate pentru Digi24, despre discuţiile lui cu liderii români şi despre rolul României pe scena europeană. Premierul irlandez are şi un mesaj pentru români, în contextul referendumului pentru familie, care va avea loc aici.
Alina Mărculescu Matiş, jurnalist Digi24: V-aţi întâlnit cu preşedintele Iohannis, cu premierul, precum şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Liviu Dragnea. Povestiţi-ne despre aceste întâlniri. Care sunt principalele concluzii ale discuţiilor dumneavoastră cu liderii români?
Leo Varadkar, premierul Irlandei: Scopul acestor întâlniri a fost să ne îmbunătăţim relaţiile dintre Irlanda şi România. Au trecut 15 ani de când un prim-ministru irlandez a vizitat România. Din punctul meu de vedere, e prea mult. Urmează, anul viitor, preşedinţia română a Uniunii Europene, astfel că România va fi în centrul tuturor evenimentelor care vor avea loc în Uniunea Europeană în primele şase luni ale anului viitor. E vorba aici şi despre Brexit, ieşirea Regatului Unit din UE, în martie anul viitor. Vor fi şi alegerile europene, precum şi, să sperăm, un acord pentru bugetul Uniunii post-2020. Va mai fi şi o întâlnire foarte importantă la Sibiu, pentru a discuta despre viitorul integrării europene. Cred că (vizita, n.r.) e o ocazie de a vorbi despre toate aceste subiecte cu preşedintele, cu prim-ministrul şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor. Am vorbit, de asemenea, despre cum putem intensifica relaţiile la nivel bilateral, între Irlanda şi România. Relaţiile comerciale dintre cele două ţări s-au dublat în 10 ani şi vreau să se mai dubleze o dată în următorii 10 ani. Mai e şi faptul că avem în Irlanda o comunitate foarte mare de români, care, cred eu, au devenit foarte buni ambasadori ai ţării lor.
Aţi discutat, în întâlnirile de aici, şi despre subiecte de pe agenda internă? După cum ştiţi, ameninţările la adresa statului de drept au fost discutate intens la nivelul UE. De asemenea, măsurile fiscale de aici, din România, au provocat o anumită îngrijorare în rândul investitorilor străini. Aţi atins aceste subiecte în întrevederile dumneavoastră?
Nu neapărat. Fireşte, sunt conştient de temele interne, dar am vorbit despre politică externă, relaţii bilaterale între Irlanda şi România, precum şi despre subiecte europene. În ceea ce priveşte statul de drept, părerea mea şi a Uniunii Europene e că statul de drept trebuie respectat. Sunt sigur că oricine face afaceri în România sau vrea să investească aici va dori acelaşi lucru. În definitiv, guvernul de aici trebuie să ia aceste decizii, nu trebuie să vin eu, prim-ministrul altei ţări, şi să-i spun guvernului dumneavoastră ce să facă. Nu e tocmai abordarea pe care am avut-o în această vizită.
Aţi menţionat faptul că România va asigura preşedinţia Consiliului Uniunii Europene anul viitor, atunci când se va produce Brexitul. Cum vi se par pregătirile părţii române pentru această preşedinţie?
Cred că pregătirile merg bine. Ştiu că premierul mi-a spus azi că Guvernul a alocat fonduri suplimentare, resurse suplimentare pentru preşedinţia de anul viitor. În numele guvernului irlandez, ţară care e în Uniunea Europeană din 1973 şi a asigurat cinci sau şase preşedinţii până acum, am transmis că ne bucurăm să oferim orice fel de ajutor care ar putea fi de folos. Un aspect de care prim-ministrul e interesat în mod deosebit, cu toate că nu are legătura cu preşedinţia UE, îl reprezintă experienţa noastră în domeniul parteneriatelor public-private, mai ales pentru infrastructură - transporturi şi altfel de infrastructură. Ştiu că a fost aprobată aici foarte recent o lege în acest domeniu. Am căzut de acord să avem un grup comun de lucru şi să facem schimb de expertiză pe acest subiect foarte important. tc 03.55
Să vorbim despre Brexit, pentru că e principalul subiect de pe agenda dumneavoastră de aici. Aţi descris, la un moment dat, Irlanda drept „o insulă în centrul lumii”. Cu siguranţă, în ceea ce priveşte Brexitul, există UE, există Regatul Unit şi mai există şi Irlanda, care are mize foarte mari în felul în care se produce Brexitul. Nu mai avem mult timp la dispoziţie. Cât de emoţionat sunteţi, în acest moment?
Cred că e important să subliniem că Regatul Unit a luat o decizie, iar ea e să părăsească Uniunea Europeană. Regretăm acest lucru, care are consecinţe serioase asupra noastră ca ţară. Trebuie să respectăm faptul că au luat această decizie. În ceea ce priveşte Irlanda, vom rămâne în centrul Uniunii Europene. Am ajutat la clădirea Uniunii Europene, suntem membri fondatori ai pieţei unice, ai zonei euro şi al cooperării în domeniul securităţii. Vom rămâne, deci, în centrul Uniunii Europene. Vom încerca, de asemenea, să avem relaţii bilaterale bune cu cel mai apropiat vecin, care e Regatul Unit, şi vom fi foarte implicaţi, la nivel mondial, pe teme precum Naţiunile Unite, schimbările climatice, comerţul liber. Sunt multe din lucrurile pe care credeam că toată lumea occidentală era decisă să le respecte. Se pare, însă, că ţări ca Statele Unite, Marea Britanie şi altele se îndepărtează de ele acum. Dar, pentru că ei fac asta, nu înseamnă că la fel vom face şi noi. Ştim unde vrem să fim în lume, adică într-o lume globalizată şi în centrul familiei noastre comune din Europa.
În ceea ce priveşte Brexitul, e foarte important pentru noi să existe un acord de retragere şi ca asta să se întâmple până în octombrie, pentru a putea fi implementat în martie. Credem că negocierile trebuie să se intensifice în aceste luni, pentru ca aşa ceva să fie posibil. În caz contrar, dacă nu avem un acord de ieşire, cred că va fi foarte nociv pentru Regatul Unit. Noi, cei din Irlanda, am fi cu siguranţă victime colaterale. Vor fi afectate, evident, şi alte ţări. De asemenea, sute de mii de români din Regatul Unit nu vor mai avea niciun fel de certitudine în privinţa drepturilor lor.
Încă mai credeţi că e timp pentru un acord, până în octombrie?
E timp. Acordul de retragere trebuie să cuprindă trei elemente: unul, pe tema drepturilor cetăţenilor; celălalt se referă la partea financiară, aşa-zisa „notă de plată a divorţului" pe care Regatul Unit o va plăti, nu pe post de compensaţii, ci pentru a-şi respecta angajamentele, promisiunile deja făcute; cel de-al treilea element e o garanţie a faptului că nu va exista o graniţă între Irlanda de Nord şi Irlanda. E ceva foarte complicat, în momentul de faţă. Orice întoarcere la graniţele trecutului, la o graniţă fizică între Irlanda de Nord şi Irlanda, ar putea pune în pericol pacea pe care am avut-o în Marea Britanie şi în Irlanda, în ultimii 20 de ani.
Cum poate fi rezolvată problema graniţei, dacă ţinem cont de ce poziţii au acum toate părţile implicate? Pare să fie cea mai complicată problemă din acest moment, în cadrul negocierilor?
Da.
Care credeţi că e soluţia?
Sunt mai multe modalităţi prin care se poate rezolva. Din nefericire, cele mai multe din aceste soluţii au fost deja excluse de Regatul Unit. O soluţie evidentă ar fi ca Regatul Unit să rămână în uniunea vamală şi în piaţa unică. Astfel, comerţul liber ar putea continua, în forma de acum, între Regatul Unit şi toată Europa, nu doar Irlanda, ci şi Franţa, Germania, România. Au exclus această soluţie. A doua variantă ar fi alinierea prevederilor din Regatul Unit cu cele ale uniunii vamale şi ale pieţei unice. Deşi au părut că înclină uşor spre această variantă, în ultimele săptămâni, tot o exclud drept posibilă soluţie. Odată ce eliminăm aceste variante, trebuie să existe un fel de statut special pentru Irlanda de Nord. E ceea ce a propus Uniunea Europeană: ca Irlanda de Nord să continue să facă parte din Regatul Unit, câtă vreme cei mai mulţi dintre oamenii de acolo îşi doresc asta, dar să continue, în acest timp, să aplice regulile pieţei unice. Asta ar însemna că nu e nevoie de graniţă între părţile din nordul şi sudul Irlandei. Ar însemna, de asemenea, că afacerile din Irlanda de Nord vor putea lucra cu Marea Britanie, fără niciun fel de limitări sau tarife. Există multă susţinere pentru asta în Irlanda de Nord. Majoritatea oamenilor aleşi în legislativul din Irlanda de Nord susţin această soluţie: 49 din 90. Dar acest legislativ nu funcţionează în acest moment. Nu a reuşit să formeze un guvern în Irlanda de Nord. Incertitudinea creată de Brexit e unul dintre motive.
Să vorbim şi despre viitorul Europei. A fost unul dintre subiectele de pe agenda vizitei dumneavoastră aici. Aţi fost primul lider european care a vorbit despre viitorul Uniunii Europene în Parlamentul European, la începutul acestui an. În acel discurs, aţi menţionat şi expansiunea populismului, a naţionalismului, a forţelor antidemocratice în Europa. Ce anume din aceste tendinţe vă îngrijorează cel mai mult?
E normal ca expansiunea populismului, a naţionalismului, a forţelor antieuropene să provoace multă îngrijorare. Uniunea Europeană este o mare realizare. Este un proiect de pace, care a pus capăt secolelor de conflicte şi războaie din Europa. A adus prosperitate, a ajutat la căderea comunismului şi a atras Europa Centrală şi de Est în spaţiul liberal-democrat. De asemenea, le-a oferit cetăţenilor europeni un număr uriaş de libertăţi: libertatea de a trăi, de a studia şi de a munci, libertatea de mişcare oriunde în Uniunea Europeană. Cred că uneori riscăm să luăm de-a gata toate aceste lucruri. Dar toate aceste beneficii pot fi uşor pierdute. Am văzut, de exemplu, că una dintre consecinţele evidente ale Brexitului este că dacă tinerii din Marea Britanie vor vrea să studieze în Berlin sau să lucreze în Paris s-ar putea, ca în termen de un an, să aibă nevoie de un permis pentru a face toate acestea. Este ceva ce regret foarte mult. Dacă, să zicem, şi alte ţări ar lua decizia de a părăsi Uniunea Europeană, companiile lor nu vor mai putea să activeze liber pe piaţa europeană şi s-ar putea pierde locuri de muncă. Nu înseamnă că, din cauza problemelor cu care se confruntă Uniunea Europeană - şi sunt reale aceste probleme, această ruptură între cetăţeni şi instituţiile europene -, nu înseamnă că ar trebui să uităm toate celelalte beneficii. Trebuie să le reamintim oamenilor aceste beneficii, să le reamintim că trebuie apărate şi, în acelaşi timp, să recunoască existenţa unor noi şi importante provocări pe care Europa nu a reuşit încă să le gestioneze suficient de bine. Menţionez aici migraţia, securitatea şi aşa mai departe.
Irlanda este o naţiune profund catolică şi conservatoare. Cu toate acestea, în ultimii trei ani, a aprobat căsătoriile între persoanele de acelaşi sex, recent a votat şi eliminarea interdicţiei constituţionale privind avorturile. Şi România este o ţară foarte religioasă - o altă religie desigur, dar tot religioasă şi conservatoare. Doar că România merge în direcţia opusă faţă de Irlanda. Românii vor vota pe tema unei modificări constituţionale care vizează interzicerea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex. Din postura de prim premier homosexual al unei ţări care a votat în mod copleşitor pentru egalitatea căsătoriilor, ce le-aţi transmite celor de aici care se tem că tradiţiile lor şi modul lor de viaţă sunt ameninţate şi consideră că singura soluţie este modificarea Constituţiei?
Cred că i-aş îndemna pe oameni să încerce să vadă situaţia dintr-o altă perspectivă. Irlanda este o ţară preponderent catolică, poate nu mai este la fel de religioasă ca pe vremuri şi cu siguranţă nu la fel de conservatoare ca în trecut, dar am ajuns într-un punct în care respectăm opţiunile religioase ale oamenilor. Dar asta nu înseamnă neapărat că aceste opţiuni ar trebui impuse altor cetăţeni sau că legile ţării, legile republicii ar trebuie să reflecte aceste viziuni şi tradiţii. În Irlanda, un număr foarte mare de oameni care sunt catolici practicanţi şi oameni credincioşi au ales totuşi să voteze „Da" la referendum pentru că ei au înţeles că nu trebuie să-şi impună viziunile morale asupra celorlalţi. Dacă vorbim despre ceva cum este avortul, a accepta că nu reprezintă o crimă, că este o decizie a femeii să aleagă dacă vrea sau nu să continue o sarcină nu înseamnă că tu trebuie să iei această decizie pentru ea, ci că îi permiţi ei să ia această decizie în numele ei. Iar în ceea ce priveşte căsătoriile între persoane de acelaşi sex, cred că mulţi au văzut în această schimbare o consolidare a căsătoriei civile prin extinderea ei către cuplurile de acelaşi sex, permiţându-le şi lor să se căsătorească. Dar aceasta este căsătoria civilă, nu e căsătoria religioasă, biserica îşi face propriile reguli, iar guvernul nu are de gând să se amestece acolo.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
