Incendiul de la Colectiv. România a cerut ajutor european abia joi, 5 noiembrie
Imediat după tragedia din clubul Colectiv, România putea cere ajutor prin intermediul Mecanismului Uniunii Europene pentru protecţie civilă. Solicitarea a fost făcută de Guvernul de la Bucureşti abia joi, 5 noiembrie, adică la şase zile de la dezastru.
„Comisia a reacţionat rapid şi a cerut Comisiei pentru siguranţa sănătăţii să ia în considerare această cerere a autorităţilor române şi să o transmită mai departe către autorităţile competente din statele UE. În prezent, examinăm împreună cu serviciile competente opțiunile pentru rambursarea oricărui tratament furnizat în alt stat membru”, a mai spus oficialul european în răspunsul oferit Digi24.
Orice țară din lume poate formula o cerere de asistență către UE pentru a beneficia de Mecanismul pentru Protecție Civilă, în cazul unui dezastru de proporţii, care depășește capacitatea națională de răspuns.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a explicat, pentru Digi24, cum funcţionează acest mecanism:
„Orice ţară din lume poate cere sprijin, prin intermediul Mecanismului UE de protecţie civilă, dacă dezastrul este de mari proporţii şi depăşeşte capacitatea de reacţie a ţării. Odată cerut sprijinul, Mecanismul UE de protecţie civilă poate mobiliza mai multe tipuri de ajutor: adăposturi, stocuri de medicamente, provizii nealimentare. Inclusiv unităţi speciale de protecţie civilă, precum echipe de experţi şi echipamente, cât şi expertiză. Acest sprijin este acordat de ţările participante la mecanism, iar Comisia Europeană poate cofinanţa transportul celor necesare către ţările solicitante”, a declarat pentru Digi24 Jakub Adamowicz.
Justificări din partea autorităților
Premierul interimar, Sorin Cîmpeanu, a declarat însă, sâmbătă, că România nu a solicitat declanşarea mecanismului de ajutor pentru dezastre, pentru că tragedia din clubul Colectiv nu s-ar înscrie în definiţia formală a dezastrelor şi pentru că paşii de urmat erau exact aceiaşi şi cu mecanismul activat, şi cu el neactivat.
„România nu a solicitat declanşarea Mecanismului de ajutor pentru dezastre. Nu a făcut acest lucru din două motive: pentru că nu se înscrie în definiţia formală a dezastrelor această tragedie care s-a întâmplat în România şi, în al doilea rând, aş vrea să precizez faptul că paşii de urmat în realitate - şi realitatea ne interesează - erau exact aceiaşi şi cu mecanismul activat, şi cu mecanismul neactivat. Este vorba doar de decontarea cheltuielilor şi, aşa cum am spus, resursele financiare nu sunt deloc prioritare în această situaţie. Guvernul României şi-a asumat toate cele care au fost prezentate. Dacă este nevoie de lucruri suplimentare, vă asigur că am şi avem şI disponibilitatea, şi resursele. Mai exact, este vorba despre o eroare care s-a strecurat cu privire la această informaţie de activare a mecanismelor de ajutor pentru dezastre și l-aș ruga pe dl Arafat să explice acest lucru”, a declarat, sâmbătă, premierul interimar Sorin Cîmpeanu.
„Marți am luat legătura cu colegi ai noştri care lucrează la Comisia Europeană chiar în cadrul mecanismului european de protecție civilă, colegi români, şi ne-am consultat la telefon cum să procedăm mai bine. A fost disponibilitate totală să fim sprijiniţi, bineînţeles, dar s-a ridicat o problemă în discuţiile cu ei şi cu colegii care lucrează pe protecţie civilă, că este un caz atipic. Faptul că tu declanşezi mecanismul de protecţie civilă înseamnă că tu pui o solicitare undeva şi aştepţi să răspundă alţii. Se poate să răspundă, se poate să nu. În ultima perioadă au fost foarte multe solicitări care au venit pe criza refugiaţilor, care este o criză foarte complexă şi cu număr foarte mare de oameni şi foarte puţine ţări au răspuns, una dintre ele era România”, a explicat secretarul de stat Raed Arafat.
Secretarul de stat a arătat că s-a preferat discuția directă, cu ambasadele.
„S-a pus problema că este mai bine să mergem să discutăm direct cu ambasadele, lucru care s-a întâmplat. Şi nu de joi, încă de duminică s-a început să comunicăm cu ambasadele şi am mers mai departe pe discuţia cu ambasadele. Şi nu numai cu ambasadele, ci şi cu colegi direct în ţările care puteau să ne asigure ajutor. Având în vedere că nu s-a pus - cum a zis dl prim ministru - problema financiară ca problemă prioritară, nu mai era o problemă de a găsi cine plăteşte. Casa de Asigurări putea să acopere împreună cu Guvernul României,-motiv pentru care ne-a rămas numai să găsim locurile şi aici era mult mai eficient să discutăm direct, cu colegii care au venit din Franţa duminică, cu colegii din Israel, cu colegii din Germania la jumătatea săptămânii şi a rămas, la telefon, din toate discuţiile, că se vor lua pacienţi”, a precizat Raed Arafat.
Dorel Săndesc, secretar de stat: Prea multă birocrație și o situație atipică
Duminică seară, la o emisiune „Ediție specială” de la Digi24, un înalt oficial de la Ministerul Sănătății a invocat procedurile mult prea birocratice ale mecanismelor europene, sugerând că, într-o primă fază, pentru că România era un caz atipic pentru acest mecanism de ajutor, s-au obținut rezultate mai bune pentru că autoritățile au abordat direct ambasadele, consulatele, ministerele, colegii medici din alte țări, iar ofertele de ajutor au venit inclusiv din partea unor cetățeni români stabiliți în străinătate.
„A ne baza exclusiv pe un mecanism birocratic european, care, chiar dacă este european, este şi el foarte birocratic şi de durată, chiar în situaţii de urgenţă, deşi doctorul Raed Arafat a comunicat cu omologii săi, cu colegii, cu reprezentanţii acestei instituţii, a considerat că nu e necesară activarea sa, şi noi am activat toate canalele posibile pentru a reuşi să obţinem suportul necesar”, a declarat la Digi24 Dorel Săndesc, secretar de stat în Ministerul Sănătății.
Dorel Săndesc a subliniat că grație faptului că România a preferat demersuri bilaterale, țară cu țară, în prezent avem o ofertă de paturi de arși – o problemă mare în Europa – care depășește numărul de pacienți transferabili.
Dincolo de durata activării acestui mecanism, oficialul din Ministerul Sănătății a invocat și situația atipică (de obicei în acest mecanism intră inundațiile, cutremurele etc) a României. În plus, a mai argumentat el, mecanismul se poate activa oricând, dacă dimensiunea problemei ajunge să capete semnificații pentru aceste criterii.
Pe de altă parte, un telespectator Digi24 a trimis pe adresa redacției un e-mail, în timpul emisiunii „Ediție specială” în care invitat era Dorel Săndesc:
„Am lucrat în acest centru (Emergency Response Coordination Center - Centrul de Coordonare pentru Reacție de Urgență) şi pot să confirm că se activează imediat şi poate furniza rezultate în 12 ore. În plus, centrul este momentan coordonat de un coleg român, Ionuţ Homeag. Ar fi fost un răspuns imediat. Domnul Arafat ştie binenţeles că în ERCC lucrează momentan patru români şi acesta este coordonat de un român. Dacă era activat Mecanismul, ar fi fost posibilă decontarea costurilor de transport cu pacienţii la 55% sau la 85% din valoare. Este cel mai puţin birocratic mecanism din Comisia Europeană şi cel mai rapid. Rezultatul nu ar fi garantat, deoarece statele partipante la Mecanism sunt cele care oferă modulele, dar coordonarea ar fi fost foarte bună şi Comisia Europeană are mecanismele financiare şi de colaborare să ajute Statele Membre să intervină. Decontarea este standard la 55% din costuri, iar în condiţii speciale la 85% pentru statul care oferă asistenţă”.
Răspunsul oficialului din Ministerul Sănătății după citirea acestui mesaj a fost unul emoțional: „Dacă s-a analizat și nu au făcut-o înseamnă că au existat și motive obiective, pentru că s-a activat tot ce este posibil. Credeți că cineva anume nu a vrut să activeze tot ce putea să ne ajute mai mult?! Spitale, consulate, ministere, o să vă trimit raportul, scrie, sunt câteva pagini, vă rog să mă credeți! Și asta am făcut-o zi și noapte!”, a exclamat Dorel Săndesc.
În faza acută, România a avut nevoie de prezența foarte multor medici cu experiență, iar ei au venit. „Am avut nevoie de foarte multe lucruri ca să-i îngrijim – medicamente, materiale sanitare, perfuzii, aparatură. Din fericire, trebuie spun, pentru că ăsta este adevărul, dacă această tragedie s-ar fi petrecut acum trei ani, jumătate dintre cei care sunt acum în spital probabil c-ar fi fost morți. Între timp, s-a creat un program numit „Acțiune prioritară pacienți critici” care finanțează exact acest segment”, a spus Dorel Săndesc.
El a recunoscut, pe de altă parte, că unitatea de mari arși de la Spitalul Floreasca a început să funcționeze după ce s-a petrecut tragedia din Colectiv, deși oficial era inaugurată, însă nu era funcțională. „Așa este, s-a făcut, s-a tăiat panglica acum câteva luni și nu era încă funcțională. Așa este. Este adevărat”, a admis Dorel Săndesc.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
