Guvernator de bancă centrală, reținut pentru corupție
Guvernatorul băncii centrale a Letoniei a fost reţinut de Biroul Naţional Anticorupţie - echivalentul DNA din România. O reuniune de urgenţă a guvernului leton va avea loc astăzi, după ce ministrul finanţelor a cerut demisia oficialului băncii centrale.
Procurorii nu au dezvăluit care sunt acuzaţiile care i le aduc. Totuşi, reţinerea oficialului are loc la scurt timp de la emiterea unui raport al Trezoreriei Statelor Unite cu privire la spălarea de bani de către a treia mare bancă din Letonia. Printre neregulile semnalate de oficialii americani se numără şi tranzacţii cu Coreea de Nord.
„Pentru a menţine stabilitatea şi reputaţia sectorului financiar, Ilmars Rimsevics trebuie să demisioneze din fruntea băncii centrale.Fiecare zi în care el rămâne în această funcţie nu face decât să înrăutăţească situaţia”, a declarat Dana Reizniece-Ozola, ministrul leton de finanțe.
Guvernatorul a fost numit în funcţie 2001 şi, pentru că ţara sa face parte din zona euro, este şi membru în consiliul director al Băncii Centrale Europene.
Reținerea guvernatorului Băncii Centrale a Letoniei, Ilmars Rimsevics, de agenţia anticorupţie a ţării a provocat noi îngrijorări privind sistemul financiar al unui stat membru al zonei euro, relatează Agerpres.
În timp ce cabinetul de la Riga se va întâlni pentru a discuta situaţia, Consiliul Naţional de Securitate va dezbate, de asemenea, problemele financiare cu care se confruntă Letonia.
Autorităţile letone au căutat să calmeze opinia publică după ce Ilmars Rimsevics, guvernatorul Băncii Centrale a Letoniei din 2001, a răspuns întrebărilor anchetatorilor timp de mai multe ore.
„Nu există indicii ale unei ameninţări la adresa sistemului financiar al Letoniei”, a afirmat duminică premierul Maris Kucinskis.
Reţinerea guvernatorului vine după un raport al Trezoreriei SUA referitor la „spălare de bani instituţionalizată” la a treia mare bancă din Letonia, ABLV, inclusiv tranzacţii care au legătură cu Coreea de Nord. Conform raportului, directorii, acţionarii şi angajaţii ABLV au făcut din „spălarea de bani o componentă de bază a practicilor de afaceri ale băncii”, iar Trezoreria SUA a propus ca ABLV să fie exclusă din sistemul financiar american. ABLV a dezminţit acuzaţiile, spunând că raportul conţine „informaţii excesiv de calomnioase”.
Pentru a atenua temerile oficialilor UE referitoare la statul baltic, autoritatea de reglementare financiară din Letonia a amendat în ultimii ani câteva bănci locale şi a înăsprit regulile.
Au existat de mult timp îngrijorări privind sistemul financiar leton, legate de nivelul şi sursa depozitelor non-rezidenţilor, majoritatea din Rusia şi alte foste state sovietice. Din cauza acestor temeri, unele state, cum ar fi Franţa, au cerut întârzierea aderării Letoniei la zona euro. Riga a adoptat moneda unică europeană la 1 ianuarie 2014.
Oficialii Băncii Centrale Europene nu au comentat reţinerea lui Ilmars Rimsevics. În schimb, Banca Centrală Europeană a anunţat luni că a blocat plăţile băncii letone ABLV, a cărei situaţie financiară s-a deteriorat brusc, după ce a fost acuzată de Statele Unite de încălcarea sancţiunilor impuse Coreei de Nord, informează News.ro.
Departamentul Trezoriei americane ceruse săptămâna trecută ca ABLV - a treia cea mai importantă bancă letonă - să fie sancţionată, acuzând-o că a lăsat clienţi să trateze cu Coreea de Nord și că a încălcat astfel sancţiunile impuse de ONU.
În ciuda tuturor acestor evenimente, Banca Letoniei a dat asigurări că afacerile vor continua ca de obicei luni.
Economia letonă a crescut spectaculos în ultimii ani, înregistrând în 2017 un avans de 4,5%, cel mai rapid înregistrat în această țară începând din 2011. Pentru acest an se estimează o expansiune de aproximativ 4%.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
