Uniunea Europeană și-a asumat un obiectiv ambițios prin care, până în anul 2050, țările din blocul comunitar trebuie să atingă neutralitatea climatică, adică să nu producem mai mult dioxid de carbon decât poate absorbi natura. Pentru atingerea acestui obiectiv, statele membre trebuie să ia măsuri eficiente pentru o tranziție la energie verde, adică să închidă minele și termocentralele care produc energie electrică pe bază de cărbune și să reconvertească industria carboniferă și personalul care va rămâne fără locuri de muncă. Cum afectează asta România? În cifre, peste 15000 de mineri și personal auxiliar din Valea Jiului și din Oltenia ar putea rămâne fără loc de muncă. Sunt și vești bune, Uniunea Europeană alocă sume de ordinul miliardelor pentru dezvoltrea unor noi industrii.
Pentru atingerea neutralității climatice, UE vrea să aloce, în următorii 7 ani, aproximativ 250 de miliarde de euro, bani la dispozița statelor membre. Suplimentar, se va crea un „fond al tranziției juste”-7,5 miliarde de euro, fonduri nerambursabile, pentru ajutorarea directă a persoanelor și a regiunilor afectate cel mai mult. În cazul României, este vorba de regiunile carbonifere din Valea Jiului și din zona Olteniei.
Green Deal, în cifre
Din Bugetul Uniunii Europene 2021-2027 (aproximativ 1000 de miliarde) - 25% (aproximativ 250 de miliarde) vor fi alocați pentru măsuri care au impact pozitiv asupra mediului. Și până acum s-au finanțat astfel de proiecte. Anvelopările de blocuri sau achiziția autobuzelor electrice sunt doar câteva exemple, însă, important de subliniat, nu vorbim de finanțări noi, ci de o finanțare mai consistentă.
De asemenea, va fi înființat un mecanism al tranziției juste pentru țările care au cel mai mult nevoie de bani pentru tranziția la energie verde. În 7 ani acest fond de tranziție va fi de aproape 100 de miliarde de euro, investiții în economie.
Acest fond va fi împărțit pe trei piloni:
1. Fondul tranziție juste - 7,5 miliarde de euro fonduri nerambursabile pentru ajutorarea directă a persoanelor și a regiunilor afectate cel mai mult. Spre exemplu a regiunilor carbonifere. În România este vorba despre Valea Jiului și zona Olteniei.
„Guvernul României a solicitat ca aceasta sumă de bani să fie din fonduri suplimentare. Să nu fie finanțate prin tăieri de la agricultură sau coeziune. Și Comisia Europeană a propus ca aceste fonduri să fie fonduri noi (...) Obiectivul meu este să nu alocăm acest bani pe focuri de paie cum sunt măsurile de reconversie profesională. Degeaba faci reconversia unui miner în brutar sau frizer dacă nu există locuri de muncă. Trebuie să investim în principal în industrie, acolo unde sunt calificați deja minerii respectivi. Măsurile sociale sunt un foc de paie”, susține europarlamentarul Siegfried Mureșan, negociatorul șef al Parlamentului European pentru Green Deal.
2. Acordarea a 45 de miliarde de euro credite, în principal sectorului privat, pentru proiecte ce vizează îmbunătățirea surselor de energie. De exemplu, pentru întreprinderi care vor să deschidă un parc eolian sau un parc de panouri solare care e rentabil şi care aduce profit.
3. Proiecte care nu sunt profitabile - în special în sectorul public. Banca Europeană de Investiții își propune să mobilizeze 35 de miliarde de euro pe an pentru, de exemplu, rețele de termoficare sau eficientizarea clădirilor de utilitate publică.
Câți bani primește România și ce se întâmplă cu persoanele care lucrează în industria carboniferă
Uniunea Europeană alocă 7,5 miliarde de euro, fonduri nerambursabile, bani gratis care nu trebuie daţi niciodată înapoi, pentru ajutorarea regiunilor care trebuie să se adapteze cel mai mult, în special a regiunilor miniere din marile bazine carbonifere. În România, vorbim de zona Olteniei şi Valea Jiului. Din aceste 7,5 miliarde de euro, România va primi 750 de milioane de euro.
Cea mai mare parte va merge spre Polonia, 2 miliarde de euro, pe locul doi Germania - cu 800 de milioane de euro, iar pe locul trei România -750 de milioane de euro.
În ceea ce privește țara noastră, intenția este reconversia termocentralelor care funcțonează pe bază de cărbune, în termocentrale care funcționează pe bază de gaz. Este însă doar o soluție de tranziție, dar care va fi funcțională pentru următoarele decenii.
„Cel mai mult polueaza cărbunele. Dacă renunțăm la termocentralele pe cărbune este esențial să utilizăm gazul pentru tranziție. Vom solicita să putem retehnologiza termocentralele pe cărbune în termocentrale pe gaz. De exemplu, termocentrala de la Paroșeni (Valea Jiului). Se poate face ușor tranziția la gaz și de asemenea, angajații care lucrează acum în termocentrala de la Paroșeni își vor păstra locurile de muncă”, susține Siegfried Mureșan.
De asemenea, la Bruxelles se încearcă obținerea unui acord pentru folosirea, în continuare, a energiei nucleare. Însă ce se întâmplă, totuși, cu miile de mineri din Valea Jiului și de la Complexul Energetic Oltenia?
„Minerii nu vor ramane fără locuri de muncă. Trebuie să investim în principal în industrie, acolo unde sunt calificați deja minerii respectivi. De asemenea, banii trebuie să meargă în dezvoltare economică, să fie finanţate proiecte de cercetare, de inovare, să fie finanţat sectorul privat, întreprinderi, IMM-uri, tineri întreprinzători care au idei inovatoare încât să se creeze locuri de muncă acolo, să fie finanţată infrastructură energetică, digitală şi de transport pentru a merge investitorii acolo”, mai spune europarlamentarul PNL.
Cum va rămâne Uniunea Europeană competitivă în fața țărilor care produc ieftin
Conform datelor statistice, Uniunea Europeană produce doar 10% din dioxidul de carbon la nivel mondial. În același timp, țări precum India, aflată în plină dezvoltare, sau China, care încă are o industrie bazată pe combustibil fosil, produc ieftin, ceea ce obligă UE să ia măsuri.
„Uniunea Europeană propune taxarea la frontiere a bunurilor care vin din alte zone, produse prin emiterea unor candități mari de CO2. De exemplu, oțelul care vine din alte zone cum ar fi din India”, explică Siegfried Mureșan.
