Explicații pentru criza din UE: „Sfera politică a renunţat la proiectul european şi l-a predat tehnocraţilor”
România merită o reputație mai bună în Franța, spune fostul ambasador francez la București, Philippe Gustin, într-un interviu pentru Digi24. „Nu mă voi amesteca în relaţiile bilaterale româno-franceze”, declară diplomatul, care promite, în schimb, să rămână un ambasador al României în Franța.
Transformările pe care le are de făcut Uniunea Europeană din cauza Brexit-ului pun responsabilitate pe umerii ţărilor mai dezvoltate din blocul comunitar. Unde a greșit UE în relația cu cetățenii ei? Fostul ambasador al Franței în România, Philippe Gustin, crede că există o scindare între elită și popor, cauzată în bună parte de faptul că sfera politică a renunţat la proiectul european şi l-a predat tehnocraţilor.
Franţa are acum posibilitatea să îşi asume rolul de reparator al situaţiei complicate create de vecinul de la celălalt capăt al Canalului Mânecii, mai spune fostul ambasador al Franței în România, Philippe Gustin, în interviul acordat emisiunii „Pașaport diplomatic”.
Diplomatul pledează, pe de altă parte, pentru o continuare a dialogului cu Rusia, în baza faptului că Rusia e un actor economic mult prea important. În ceea ce privește avansul către o integrare a Turciei în UE, fostul ambasador e de părere că aceasta este o „perspectivă iluzorie”.
Balazs Barabas: Nu cu mult timp în urmă Europa a trecut printr-un şoc. E drept, au existat mai multe şocuri anul acesta, dar unul dintre acestea a fost Brexit. Cum au văzut francezii acest vot?
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Philippe Gustin: Depinde pentru cine. Nu a fost un şoc, în sensul că Franţa a cunoscut deja Brexitul său. Pe 29 mai 2005 francezii în cursul unui referendum s-au pronunţat împotriva proiectului Constituţiei europene. Logica a fost aceeaşi: când folosim Uniunea Europeană pentru scopuri de politică internă, când cerem ceva alegătorilor, în general ei răspund la întrebarea care nu le-a fost pusă. Şi asta s-a întâmplat în Marea Britanie. Eu am scris o carte despre relaţiile franco-germane şi Europa, iar în cursul conferinţelor pe care le-am ţinut, şi au fost în jur de 40, am explicat de fiecare dată că Brexit se va produce şi sub nicio formă Marea Britanie nu trebuie privită doar prin prisma Londrei şi a centrului financiar. Iar dacă privim rezultatele alegerilor britanice de la referendum, vedem bine scindarea care există între elită şi popor, care a decis în cele din urmă separarea şi ieşirea din Uniunea Europeană.
Balazs Barabas: Dar ce se întâmplă, mai concret? Există această scindare, dar cum poate fi estompată? E o problemă sistemică sau o problemă pe care o putem elimina uşor?
Philippe Gustin: Problema este că există 507 milioane de locuitori în Europa şi vor totul. Vor în acelaşi timp mai multă Europă şi mai puţină Europă. Vor concret, în zilele noastre, - şi e ceva nou - mai multă Europă pentru securitatea lor. Acest lucru nu exista acum câţiva ani.
Pe de altă parte, vor mai puţină Europă în administraţia de zi cu zi. Este faimosul sindrom al formei şi mărimii castraveţilor.
Ceea ce s-a întâmplat concret în timp este că sfera politică a renunţat la proiectul european şi l-a predat tehnocraţilor. Iar astăzi, ca să încerc să răspund la întrebarea dvs dificilă, este nevoie ca politica să revină în proiectul european pentru a restabili încrederea şi a face din nou Uniunea Europeană atractivă pentru europeni. Şi este atractivă Uniunea Europeană, dar pentru cei care sunt în afara ei. Dar trebuie să redevină atractivă, trebuie să redevină un adevărat proiect pentru cei 507 milioane de europeni, iar pentru aceasta sfera politicii trebuie să-şi asume responsabilitatea.
***
Reforma în interiorul Uniunii Europene a fost principalul argument folosit de britanici în declanşarea referendumului pentru Brexit. Liderii ţărilor care rămân în UE sunt de acord că au multe lucruri de pus la punct. Acum, trebuie să vadă ce schimbări au de făcut şi prin ce metode le vor pune în practică.
***
Balazs Barabas: Deci spuneţi că UE, ca o structură politică şi economică ar fi bună, dar e nevoie de anumite reglaje ca să funcţioneze mai bine?
Philippe Gustin: Eu cred că proiectul european a fost construit iniţial pe baza unei concepţii pur economice liberale. Europa politică n-o prea văd. Ea se aplică, există instituţii, dar se pune permanent aceeaşi întrebare: dacă preşedintele Obama vrea să discute cu preşedintele Europei, pe cine sună? Când trebui să decidem astăzi despre lucruri extrem de importante, vorbeam mai devreme de securitate, de chestiunile importante: poliţia, justiţia, apărarea, diplomaţia, Europa nu are o singură voce. Nu am oferit acestui public, acestei populaţii de 507 milioane de locuitori, aceste competenţe importante. Deci nu trebuie să ne mirăm astăzi când vedem că nu funcţionează prea bine un instrument incapabil să gestioneze preocupările oamenilor privind securitatea, şomajul, iar modelul trebuie schimbat în aşa fel încât să fie acceptabil pentru toată lumea.
Balazs Barabas: Dar poate că nu este deloc o problemă, există multe ţări europene, mulţi şefi de stat, prim-miniştri care spun că Europa trebuie decentralizată, e nevoie de mai multă putere pentru ţări, pentru statele naţionale, deci nu este o problemă dacă nu există o putere prea mare în mâinile, să spunem, dlui Juncker.
Philippe Gustin: Da, este principiul subsidiarităţii. Adică lăsăm ca lucrurile să fie făcute local, aşa cum ştiu ei mai bine. Fără îndoială, este posibil, ba chiar este dezirabil în anumite ţări, dar trebuie stabilite anumite reguli comune pentru că am decis să trăim într-o casă comună. Iar aceste reguli trebuie acceptate.
E nevoie şi de reguli de solidaritate între ţări, vedem astăzi problema migranţilor, foarte dificilă de gestionat. Relaţiile sunt foarte diferite între diferitele ţări europene. Vedem că nu reuşim să găsim o soluţie comună. Iar în ce priveşte şefii de stat şi de guvern, aproape toţi sunt confruntaţi, în politica internă, în ţara lor, cu partide antieuropene care au ajuns la putere sau mai au doar puţin până acolo. Asta este marea problemă astăzi.
***
Cum se va împărţi puterea de decizie în Uniunea Europeană din care pleacă Marea Britanie? Liderii din Germania, Franţa şi Italia au consultări cu şefii de stat şi de guverne din ţările mai puţin dezvoltate economic, pentru a afla ce îşi doreşte fiecare. Rămâne de văzut dacă egalitatea, dincolo de teorii, este la fel pentru toată lumea.
***
Balazs Barabas: Prin ieşirea Marii Britanii din UE rămân trei mari ţări, Franţa, Germania şi Italia. Cum vedeţi consecinţele acestui lucru asupra ţărilor mici din Europa de Est, România, Ungaria şi altele?
Philippe Gustin: Eu am o problemă cu noţiunea de ţări mari şi ţări mici. Putem face multe clasificări, de exemplu ţările fondatoare, iar aici ţările pe care le-aţi menţionat, Franţa, Germania, Italia şi statele Benelux sunt ţări fondatoare. Putem vorbi de ţările din nordul sau sudul Europei, dar ţări mari şi ţări mici, nu. Nu văd această distincţie, că ar trebui să facem o tipologie pe baza acestei criterii. Dimpotrivă, ca să vă răspund la întrebare, mi se pare extrem de important în acest context general de neîncredere faţă de Europa, de îngrijorare faţă de Europa, de respingere a Europei, ca ţările din Europa Centrală şi de Est, care au aderat ultimele la Uniune au un cuvânt de spus şi văd acest lucru în cursul călătoriilor mele. Susţin conferinţe în toate ţările Europei Centrale şi de Est şi ele au un cuvânt de spus, pentru că au nevoie de Europa. Încă mai au nevoie de Europa. Da, toţi avem nevoie de Europa, dar au nevoie astăzi de o Europă mai bine structurată, cu reguli şi drepturi mai bine definite pentru a se putea dezvolta economic. Deci cred că astăzi ţările din Europa Centrală şi de Est trebuie să-şi facă auzită vocea şi mai mult ca până acum în raport cu alte ţări care pot spune, ca Marea Britanie: stop, noi ne oprim aici. Şi aud deseori în cursul călătoriilor mele oameni politici, dar şi din societatea civilă care spun: nu, noi vrem să mergem mai departe. Dacă vă uitaţi la urmările Brexitului - la Budapesta va urma un referendum, dar care nu este împotriva Europei, aşa cum unii consideră greşit. Nu e împotriva Europei, e împotriva anumitor politici duse de Europa. Şi ca să închei, există în ţările din Europa Centrală şi de Est o majoritate a oamenilor, a populaţiei, care sunt pentru Uniunea Europeană. Şi acest lucru trebuie încurajat.
Balazs Barabas: Totuşi există politicieni, în general francezi şi germani, care spun că aceste trei state trebuie să formeze un superstat european care ar funcţiona poate mai bine. Credeţi că poate fi un proiect care ar funcţiona?
Philippe Gustin: Există mai multe proiecte în discuţie, de exemplu ideea cercurilor concentrice, de care vorbeaţi, care includ ţările de care vorbeaţi, sau zona euro cu 19 ţări şi aşa mai departe. Se dezbat multe propuneri. Ceea ce complică lucrurile astăzi e faptul că situaţia s-a schimbat. Evident, există spaţiul de liber-schimb, de economie liberală şi aşa mai departe. Toate acestea rămân, evident, în centrul atenţiei. Dar populaţia aşteaptă răspuns la multe întrebări, de exemplu la chestiunea terorismului, a războiului care bate la poarta Europei, ba chiar trebuie să ne obişnuim cu ideea că e deja în Europa, în ţările noastre, iar războiul cere un răspuns care trebuie să fie comun. Oare ţările europene, inclusiv cele trei de care vorbeaţi, membrii fondatori, Franţa, Germania şi Italia, sunt capabile astăzi să renunţe la suveranitatea lor în favoarea acestor chestiuni atât de importante ca poliţia, justiţia, politica externă şi apărarea? Eu nu cred. Acest tren, această posibilitate, a unei Europe supranaţionale, federale, e deja în urma noastră. L-am ratat, nu l-am prins. Asta e, deja e istorie. Acum trebuie să reconstruim ceva. Trebuie din nou să redăm încrederea, cum spuneam mai devreme, speranţa, să facem din nou atractivă UE. E drept că aceste state fondatoare, care au cea mai veche legătură cu Europa sunt poate unul din pilonii pe care se va putea reconstrui Europa de mâine.
***
Dincolo de graniţele Uniunii, sunt alte două ţări europene puternice, Turcia şi Rusia, care în momentul de faţă îşi consolidează relaţiile. În întregul ei, comunitatea statelor europene critică şi sancţionează deciziile politice ale liderilor de la Ankara şi Kremlin. Luaţi separat, membrii UE au păreri diferite despre comportamentele celor două ţări.
***
Balazs Barabas: Pe termen lung, cum vedeţi viitorul cooperării UE cuTurcia? Turcia vrea să adere la UE, dar există măsuri luate de preşedintele Erdogan şi guvernul turc care nu sunt tocmai în concordanţă cu principiile europene, ca drepturile omului şi statul de drept.
Philippe Gustin: Extrem de dificile. Mai ales că este un subiect pe care nu l-am abordat. Anumite ţări, care pot fi un motor în acest negocieri cu Turcia, vor intra toate în perioadă electorală. Iar astăzi, niciun om politic, mă refer la cei responsabili, nu pot prezenta un plan de aderare a Turciei la UE. Şi nu numai pentru că e vorba de Turcia. La modul general Europa este în blocaj. Europa, care ar trebui să fie un motor, e şi titlul unei cărţi pe care am scris-o, nu mai funcţionează.
Nu e vorba de un moment de pană de motor, pe care putem să o rezolvăm într-un fel sau altul, e vorba de o ţară care va deveni a doua din Europa din punctul de vedere al numărului populaţiei.
Repet: există metode pe care le avem deja, acorduri economice în special cu alte ţări, care permit deja o cooperare cu Turcia. Şi cred că acestea trebuie continuate în loc să urmărim un termen, de altfel foarte scurt, dacă vorbim de trei ani. Cred că este complet iluzoriu că vom avansa spre o eventuală integrare a Turciei.
Balazs Barabas: Mai există o ţară care se pare că nu respectă dreptul internaţional şi drepturile omului, Rusia. Au fost adoptate sancţiuni UE împotriva Rusiei din cauza anexării Crimeii şi din alte motive. Pe de altă parte, există partide de extremă-dreaptă, inclusiv în Franţa, care promovează o apropiere de Rusia. Cum explicaţi acest lucru? Consideraţi că este periculos sau putem ignora acest fenomen?
Philippe Gustin: Nu cred că îl putem ignora. Vremurile s-au schimbat de când erau două blocuri. Erau cei răi şi cei buni, cei blonzi şi cei bruneţi, şi aşa mai departe. Astăzi nu putem ocoli faptul că Rusia este un jucător economic important. Acest fapt a schimbat mult lucrurile, pentru că pe vremea URSS zidul era opac şi bine închis în faţa relaţiilor economice dar şi geopolitice. Rusia are un rol de jucat în ... sau în legăturile cu Iran. Putem spune că diplomaţia nu îţi permite întotdeauna să alegi partenerii de discuţie. Din contră, trebuie discutat. Trebuie să continuăm acest dialog cu Rusia pentru că, vedem bine, deţine câteva din cheile care, sper, ne vor permite să rezolvăm conflicte din Orientul Mijlociu. Poziţionarea politică a unora şi altora este o altă chestiune. Repet, ceea ce mă preocupă este relaţia pe care UE o poate întreţine cu o ţară ca Rusia. Este un caz în care diplomaţia trebuie folosită pentru binele general. Iar acest lucru este foarte dificil în acest moment.
***
România poate mai mult. Acesta este mesajul pe care îl auzim de câţiva ani de la diplomaţii străini care ajung să ne cunoască mai bine. În momentele grele prin care trece acum Uniunea Europeană, Franţa a decis să facă un pas în faţă. Preşedintele Hollande ne-a vizitat în această săptămână şi mesajul transmis a fost clar: România contează.
***
Balazs Barabas: Călătoriţi mult în această regiune, a Europei de Est, și aţi fost, putem spune, mult timp ambasador în România...
Philippe Gustin: Nu destul de mult timp.
Balazs Barabas: Nu destul? De ce, aveaţi planuri?
Philippe Gustin: Aş mai fi rămas un timp, nu e un secret pentru nimeni.
Balazs Barabas: Şi vă simţiţi uşurat acum, sau aveţi regrete?
Philippe Gustin: Nu, regrete în niciun caz. Deloc, mi-am regăsit libertatea de exprimare. ... Nu, e o experienţă deosebită, am avut şansa să trăiesc într-o ţară care merită o reputaţie mai bună în Franţa. Evident, nimeni nu e perfect, o persoană şi cu atât mai puţin o ţară, dar există atâta bogăţie în România şi cred că trebuie păstrată această relaţie privilegiată care există, vrem sau nu, între Franţa şi România. 40% dintre elevii din sistemul educaţional învaţă limba franceză, ceea ce este un liant foarte puternic în Europa, dar şi pe plan bilateral, iar în relaţiile noastre cred că este un lucru fundamental.
Balazs Barabas: Cu libertatea de exprimare pe care o aveţi acum, ca fost ambasador, cum vedeţi situaţia actuală din România, politică, socială, economică, cum preferaţi?
Philippe Gustin: M-am întors de multe ori în România după plecarea mea. Am libertatea de expresie, dar şi un respect deontologic. Nu mă voi amesteca în relaţiile bilaterale româno-franceze, chiar dacă, şi am spus-o când am plecat din Bucureşti, nu mai sunt ambasadorul Franţei în România, dar voi rămâne cumva ambasadorul României în Franţa. Sunt mereu la curent, voi merge în curând din nou la Bucureşti. Pot spune că de fiecare dată sunt uimit de schimbările pe care le văd. Merg cam o dată la șase luni şi văd de fiecare dată schimbări pe stradă, vorbesc de Bucureşti acum. Clădiri noi care apar, dar simt şi o schimbare în mintea oamenilor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
