Potrivit Radio Chişinău, preluat şi de Agerpres, în perioada următoare va fi elaborată o foaie de parcurs pentru repornirea contactelor comerciale dintre Chişinău şi Moscova, în condiţiile în care ele au fost îngheţate pe fondul opţiunilor strategice de politică externă ale autorităţilor moldovene, respectiv apropierea de Uniunea Europeană.
Totodată, în timpul întâlnirii dintre cele două delegaţii au fost atinse şi punctele sensibile de pe agendă, precum taxele vamale impuse de Rusia la produsele agricole din Moldova, condiţiile în care pot fi reluate exporturile pe piaţa rusă, cooperarea în domeniul energetic şi cel vamal.
Ministrul Economiei, Octavian Calmâc, şi-a exprimat, potrivit surselor citate, speranţa că după câţiva ani de declin, relaţiile comerciale moldo-ruse vor fi relansate.
Dmitri Rogozin, la rândul său, a subliniat că o nouă reuniune, de data aceasta în format complet, va avea loc la sfârşitul anului. "Suntem siguri că pentru Republica Moldova este foarte importantă piața noastră și cea a Uniunii Euroasiatice. (...) Cred ca în noiembrie vom putea organiza ședința Comisiei interguvernamentale pentru cooperare economică în format complet”, a declarat Rogozin.
Marţi seara, trimisul preşedintelui Putin era aşteptat în teritoriul separatist, la Tiraspol, iar miercuri, înaintea plecării spre Moscova, va mai avea o întrevedere cu oficialii de la Chişinău.
În 2014, Chişinăul a semnat şi ratificat Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, iar acum câteva zile acesta a intrat în vigoare.
Acest pas a fost marcat de numeroase obstacole, Rusia opunându-se deschis şi neezitând să ia măsuri de represalii.
Printre ele s-a numărat în primul rând blocarea exporturilor de bunuri agro-alimentare moldoveneşti, măsură care a afectat economia de peste Prut.
Pe acest fond, Uniunea Europeană a avut, din 2013 încoace, câteva intervenţii de sprijin, facilitând inclusiv accesul la piaţa comună pentru anumite bunuri, de exemplu vinurile.
Moscova a folosit acest mecanism de răspuns în cazul Moldovei, dar şi în raport cu alte ţări din fostul bloc sovietic.
Măsura este considerată drept una de forţă, iar utilizarea ei are loc în momente considerate critice de către oficialii de la Kremlin, cum este, de exemplu, şi strângerea relaţiilor cu Uniunea Europeană.