EXCLUSIV. Secretarul general al NATO: Există riscul unor conflicte în Marea Neagră pe exploatarea resurselor energetice

Bani de la UE pentru exploatarea de minerale rare. Statul vrea să redeschidă mina de grafit din Gorj

Avertismentul generalului Ben Hodges: Dacă Ucraina cade, rușii vor bate la ușa României

Fiica lui Ioan Crișan, afaceristul arădean asasinat în 2021, și-a rupt brățara de monitorizare

Incendiu puternic la o școală din Galați. Autoritățile suspectează că focul a fost pus intenționat

Elevul din București acuzat că a trimis sute de amenințări cu bombă în SUA, din nou în fața instanței

Cine este bărbatul atacat de urs, duminică seara, la Predeal: victima este în stare gravă la spital

Cursuri gratuite de grădinărit predate pasionaților într-o universitate de stat din țară. Ce spun cei care s-au înscris deja

Primii pași în aeronautică, încă de pe băncile școlii. Cum arată orele de practică plătită, unde elevii învață să repare avioane

Centrale termice date uitării, focare de infecție în marile orașe. Soluția găsită de o primărie din nordul țării

În ceea ce privește Moldova, NATO este gata să-i acorde sprijinul, dacă Chișinăul îl va solicita. NATO nu face însă recomandări în privința menținerii sau nu a statutului de neutralitate, pe care îl respectă, dă asigurări Anders Fogh Rasmussen în interviul acordat lui Balazs Barabas, realizatorul emisiunii „Pașaport diplomatic”.

A fost NATO luată prin surprindere de evenimentele din Ucraina?

Anders Fogh Rasmussen: Da, trebuie să spun că a fost surprinzător să vedem Rusia încălcând atât de flagrant legile și angajamentele internaționale. Am văzut acțiuni militare ilegale în Crimeea, am văzut o anexare ilegală a Crimeei la Federația Rusă și pe deasupra am văzut concentrări masive de forțe de-a lungul graniței cu Ucraina. Și este pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial când o națiune europeană acaparează un teritoriu cu forța. Bineînțeles, toate acestea sunt surprinzătoare.

Ucraina nu este stat membru NATO, dar este un stat partener. Ce înseamnă acest lucru, cum ar reacționa NATO în cazul în care Ucraina i-ar cere sprijinul, dacă Rusia ar începe un atac militar deschis împotriva ei?

Anders Rasmussen: Evident există o diferență clară între a fi și a nu fi membru NATO. Membrii Alianței noastre beneficiază de protecția articolului 5, care stipulează că vom considera atacul împotriva unui membru ca un atac împotriva tuturor membrilor, ca o apărare colectivă. Acesta este principiul solidarității. Statele nemembre NATO nu sunt protejate de această apărare colectivă. Având în vedere toate acestea, noi am decis să întărim cooperarea cu Ucraina, inclusiv cooperarea militară. Deci vom ajuta ucrainienii să își modernizeze sectorul apărării, capacitățile și să le oferim acces la exercițiile militare NATO. Deci, în totalitate vrem să întărim parteneriatul cu Ucraina, inclusiv cooperarea în domeniul militar.

Dar ați declarat că NATO este gata să sprijine Moldova în modernizarea tehnicii sale militare, ceea ce poate fi privit ca o provocare față de Rusia. Poate fi interpretată declarația dvs. în acest fel?

Anders Rasmussen: Cooperarea noastră cu partenerii noștri nu este o amenințare față de Rusia, nu este îndreptată împotriva Rusiei. Dar partenerii noștri au dreptul să decidă ei înșisi cum doresc să coopereze cu NATO. În ceea ce privește Moldova avem relații excelente de parteneriat. Moldova este obligată prin Constituția sa să urmeze o politică de neutralitate. Dar NATO cooperează cu multe alte țări neutre sau neafiliate la o alianță. Deci noi suntem pregătiți să sprijinim Moldova dacă Moldova va cere acest lucru. Dați-mi voie să menționez ca un exemplu că Moldova a decis de curând să contribuie la operațiuni NATO în Kosovo, ceea ce bineînțeles contribuie la modernizarea forțelor armate ale Moldovei și la îmbunătățirea capacității sale de cooperare cu forțele NATO.

Ați recomanda Moldovei să își mențină statutul de țară neutră?

Anders Rasmussen: Ei nu au nevoie de recomandarea mea. Respectăm în totalitate alegerea Moldovei și au decis să urmeze o politică de neutralitate și noi respectăm în totalitate acest lucru.

Dacă ne întoarcem la România, se spune că este loc pentru îmbunătățirea tehnicii militare. Credeți că în cazul unei acțiuni militare deschise, România va fi capabilă să se apere?

Anders Rasmussen: România are o capacitate de apărare foarte puternică, dar cred că adevărata forță a statutului de membru NATO este că România știe că în cazul unui atac împotriva ei, toată Alianța ar sări în ajutor pe baza principiului solidarității și de fapt acesta este cel mai puternic element de intimidare. Orice potențial agresor știe acest lucru, că atacul împotriva unui membru va fi considerat atac împotriva tuturor, acest lucru are un puternic efect de intimidare, care ar face orice potențial agresor să se gândească cel puțin de două ori înainte de a lua în considerare posibilitatea unui atac împotriva oricărui aliat NATO, inclusiv România.

În legătură cu Marea Neagră, sunt în derulare exerciții militare în această zonă. De ce este Marea Neagră atât de importantă pentru Rusia, România și alte țări?

Anders Rasmussen: De secole Marea Neagră a fost o zonă de mare importanță strategică și după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia există riscul ca echilibrul de stabilitate din zona Mării Negre să se schimbe și acesta este motivul pentru care trebuie să ne focusăm mai mult pe Marea Neagră.

Nu este aceasta și o chestiune a resurselor de petrol și gaz din Marea Neagră?

Anders Rasmussen: Da. Evident, securitatea energetică joacă un rol important când vine vorba despre securitate în general. Personal sunt îngrijorat că anexarea ilegală a Crimeei va mări riscul unor potențiale conflicte în zona Mării Negre când se pune problema exploatării de resurse energetice.

Interviul integral îl veți putea urmări sâmbătă, de la ora 22.30, în emisiunea „Pașaport diplomatic”.