EXCLUSIV. Interviu cu eurodeputata care a cerut dezbaterea violențelor din România în PE
Situaţia politică din România va intra în dezbaterea Parlamentului European, pe 3 octombrie, asta după ce România a intrat pe listele oficiale de la Bruxelles ale statelor din est devenite iliberale. Grupul Verzilor a fost cel care a cerut dezbaterea, după reprimarea violentă a protestelor din 10 august. Eurodeputata aflată la originea acestei solicitări, Ska Keller, a acordat un interviu pentru Digi24.
Alina Matiş, jurnalist Digi24: Grupul dumneavoastră politic de aici, din Parlamentul European, a cerut o dezbatere în plen pe marginea situaţiei din România. De ce?
Ska Keller, copreşedinta Grupului Verzilor: Am urmărit, fireşte, situaţia din România, mai ales noile legi care au legătură cu corupţia şi datorită cărora oamenii corupţi pot scăpa mai uşor basma curată. Urmărim totul de ceva vreme, cu atât mai mult acum, că au avut loc acele proteste în Bucureşti şi oamenii au ieşit în stradă şi au spus „ne-a ajuns, vrem bună guvernare, nu o ţară condusă de politicieni corupţi”. Or, aceste proteste au fost reprimate extrem de violent de forţele de ordine şi credem că e foarte important să discutăm despre asta aici, în Parlamentul European.
Alina Matiş: La ce vă aşteptaţi de la această dezbatere?
Ska Keller, copreşedinta Grupului Verzilor: Mi-ar plăcea să văd că Parlamentul European adoptă o poziţie fermă de solidaritate cu poporul român şi împotriva corupţiei, să susţină clar dreptul de a protesta paşnic, dreptul la liberă exprimare. Vreau, de asemenea, (ca Parlamentul European, n.r.) să transmită un mesaj foarte clar Guvernului român, anume că ar fi foarte înţelept să regândească aceste reforme. Corupţia chiar e o problemă foarte gravă - evident că nu doar în România, pentru că atunci când ai un asemenea nivel al corupţiei, subminează întreaga structură a societăţii, încrederea în instituţii, încrederea în democraţie. E ceva foarte grav, care trebuie gestionat nu doar în România, ci peste tot. Am avut deja multe schimburi de opinii cu Guvernul român. Ministrul Justiţiei a fost aici şi am avut discuţii îndelungate. Nu ni s-a dat impresia că lucrurile se schimbă, astfel că aş vrea să văd un apel în acest sens din partea Parlamentului European.
Alina Matiş: Aţi transmis, de asemenea, o scrisoare Comisiei Europene, în care aţi cerut activarea mecanismului pentru apărarea statului de drept în cazul României. Deocamdată, aşa ceva s-a întâmplat doar în cazul Poloniei. Consideraţi similară situaţia din cele două ţări? Consideraţi că e nevoie, în cazul României, ca acest mecanism să fie activat?
Ska Keller, copreşedinta Grupului Verzilor: Nu, situaţia nu e nicidecum la fel. Instrumentul are, desigur, legătură şi cu ce se întâmplă în România, dar nu e nicidecum aceeaşi situaţie. Ce-i cerem noi Comisiei să facă e o anchetă internă: practic, să discute cu Guvernul din România şi cu alţi interlocutori de acolo, după care să facă o evaluare. E singurul lucru pe care i l-am cerut Comisiei să-l facă, prin intermediul acelei scrisori. Credem că există, realmente, riscul ca regulile europene să fie încălcate atunci când corupţia ajunge, într-o măsură, să nu mai fie anchetată. E motivul pentru care credem că CE ar trebui să privească mai atent situaţia din România.
Alina Matiş: Să încheiem cu această întrebare: există acum o dezbatere cu privire la aceste forţe politice acuzate de erodarea democraţiei şi la cât de inspirat ar fi ca, în cazul Ungariei, FIDESZ să fie exclus din Grupul Popularilor Europeni ori, în cazul României, ca PSD să fie exclus din Grupul Socialiştilor din Parlamentul European. Credeţi că aşa ceva ar fi eficient?
Ska Keller, copreşedinta Grupului Verzilor: Cred că felul în care grupurile sau partidele politice se organizează e foarte important, pentru că defineşte cine e şi cine nu e în club, ce e acceptabil şi ce nu. Dacă PPE ar exclude FIDESZ, ar transmite un mesaj foarte puternic. În acest moment, Orban e cel mai bun prieten cu conservatori din Germania sau din alte părţi. Face parte din acelaşi club, e prietenul lor. Ştie că nu are de ce să se teamă, că nu se va da un vot împotriva lui. Dacă PPE ar adopta o poziţie fermă şi i-ar spune „nu, trebuie să respecţi anumite principii pentru a face parte din clubul nostru", ar fi un semnal foarte puternic. Sigur, Comisia Europeană e apărătorul tratatelor, dar cred că şi noi, partidele, când vine vorba despre membrii noştri, despre propriul club, trebuie să arătăm clar ce e acceptabil şi ce nu. Pe scurt, PPE trebuie să-şi pună nişte întrebări, dar la fel trebuie să facă şi social-democraţii, care trebuie să aibă un dialog sincer cu colegii din România, cărora să le spună: „Dacă treceţi de acest punct, nu mai puteţi face parte din grupul nostru”. Cred că aşa ceva ar putea fi foarte eficient.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
