EXCLUSIV. Ambasadorul Teofil Bauer: Parcursul european al Ucrainei va fi mai dificil decât cel al României
Digi24: Care este mesajul cu care se duce Ucraina la summitul de la Vilnius?
Teofil Bauer: Trebuie spus că, înainte de a pleca la Vilnius, Ucraina şi-a făcut toate ,,temele pentru acasă" ca să fie pregătită pentru acest summit. Vă spun, cu plăcere, că majoritatea condiţiilor impuse de UE au fost îndeplinite de partea ucraineană. În primul rând, vorbim de o serie de legi care reformează sistemul de justiţie, funcţionarea Parchetului General şi legislaţia privind alegerile. Posibilitatea de a semna acordul de asociere la Vilnius a apărut după ce alegerile prezidenţiale din 2010 au fost câştigate de preşedintele actual, Viktor Ianukovici. După alegeri, preşedintele a asigurat că traiectoria oficială al Ucrainei este integrarea în Uniunea Europeană.
Ați vorbit de justiţie, de reforme ale statului. Am văzut că europenii pun şi o altă condiţie : eliberarea Iuliei Timoşenko.
Aşa-zisul caz al doamnei Timoşenko a fost o cerinţă care a însoţit drumul nostru spre Europa. Partea ucraineană a fost de la început consecventă în ceea ce priveşte rezolvarea acestui caz. Kievul a făcut tot ce este posibil ca misiunea UE condusă de Pat Cox şi Aleksander Kwasniewski să lucreze în condiţii normale. În această scurtă perioadă de timp, delegaţia europeană pentru cazul Iuliei Timoşenko a fost în Ucraina de 28 de ori. În timpul acestor vizite, emisarii europeni au avut întâlniri cu numeroşi oficiali ucraineni, atât cu doamna Timoşenko cât şi cu prim-ministrul, preşedintele Parlamentului şi cu alţi politicieni. Rezultatul parţial al acestor vizite este că pe masa Parlamentul ucrainean au ajuns mai multe legi a căror finalitate este rezolvarea cazului. Având în vedere că Parlamentul este organul legislativ. numai el poate legifera şi în cazul Timoşenko.
Cât influenţează cazul Timoşenko summitul de la Vilnius?
Cred că niciun caz, nici măcar acest caz nu ar trebui să influenţeze aspiraţiile europene ale Ucrainei. Semnarea Acordului de Asociere cu UE nu este echivalent cu intrarea în Uniunea Europeană. Este pur şi simplu începutul eforturilor în acea direcţie. Noi suntem conştienţi că în afară de aşa-zisul caz al doamnei Timoşenko avem multe de făcut ca să ne apropiem de standardele europene. Sunt convins că semnarea acestui acord de la Vilnius ar impulsiona şi procesul de reformare a politicii şi a economiei din Ucraina şi va duce la rezolvarea tuturor cazurilor, inclusiv pe cel al Iuliei Timoşenko.
Dacă nu s-ar semna acordul de la Vilnius, asta ar îndepărta, demotiva Kievul?
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Nu. În primul rând, sunt optimist și sper ca acordul va fi semnat la Vilnius. În al doilea rând, procesul de reforme care a început în Ucraina, nu îl facem ca să fim pe placul cuiva din afara țării, îl facem pentru noi, ca poporul ucrainean să traiască mai bine. Sunt convins ca acest proces de reformare a statului, de democratizare a țării va continua indiferent de ce va fi la Vilnius și indiferent de contextul internațional.
Ştiu din experienţa României că aceste reforme în justiţie, în economie nu sunt deloc uşor de suportat de populaţie. Cum simt ucrainenii aceste reforme? Le acestea taie apetitul pentru apropierea de UE?
Reformele care au fost iniţiate de preşedintele Viktor Ianukovici nu au avut mereu ecouri pozitive în rândul populaţiei. Reformele nu dau rezultat în doua zile, dau rezultate în timp. Ultimele sondaje de opinie arată că există un curent de opinie foarte pozitiv în acest sens. Ele arată că numărul susţinătorilor (parcursului european - n.r.) este în creştere. În acest moment, susţinerea se ridică la peste 50% din populaţie. Sper că, de-a lungul celor 20 de ani de independenţă, Ucraina a primit vaccinurile necesare ca să parcurgă acest drum. Pentru noi acest lucru este foarte important, mă repet, pentru că, de-a lungul celor 20 de ani, vectorul politicii externe a Ucrainei poate nu a fost atât de hotărât, am mers în mai multe direcţii. Acum obiectivul este unul singur, ucrainenii ştiu în ce direcţie trebuie să meargă.
Cu cât se apropie summitul de la Vilnius cresc presiunile externe asupra Ucrainei, din toate părţile.
În lumea globalizată de astăzi, orice stat, fie că-și dorește sau nu, este supus anumitor presiuni, anumitor influențe. Va dați foarte bine seama că Ucraina este un stat destul de mare ca întindere. Știm că Ucraina este importantă în această regiune și, în general, pentru Europa. Aș putea spune că ceea ce va alege Ucraina astăzi și în zilele următoare va da forma Europei peste câțiva ani.
Rusia a ameninţat Ucraina, l-am văzut pe ministrul de Externe, Serghei Lavrov, spunând Europei să nu mai facă presiuni asupra Ucrainei. Au existat şi insinuări legate de securitatea energetică a ţării dumneavoastră. Cum faceţi faţă acestor declaraţii?
Problema securităţii energetice a Ucrainei a devenit o problemă pentru statul ucrainean chiar a doua zi după apariţia statului pe harta lumii. Una dintre probleme era ca economia Ucrainei era mare consumatoare de energie. Resursele energetice ale Ucrainei nu acopereau mai mult de 20% din necesarul de energie al ţării. Din acest motiv, diminuarea dependenţei energetice a Ucrainei este o prioritate de foarte mult timp. Cu părere de rău, lucrurile au început să se mişte nu demult. Numai în ultimii doi ani, problema energiei a fost tratată foarte energic. În primul rând, am început să diversificăm statele din care importăm energie. Acest lucru a influenţat preţurile la care noi cumpărăm combustibil. În al doilea rând, am început să facem investiţii în sectorul energetic ucrainean, mai exact, în exploatarea resurselor din solul ucrainean. Avem şi gaz şi resurse proprii de cărbune. Se lucrează foarte mult şi în direcţia energiei neconvenţionale, cum ar fi combustibilul bio, energia solară şi cea eoliană. Se lucrează şi la mărirea producţiei de energie la reactoarele nucleare.
Guvernul a informat populația despre exploatarea gazelor de șist
Aţi semnat, de curând, cu Chevron un contract de exploatare a gazelor de şist. Va contribui asta la independenţa energetică a Ucrainei?
Bineînțeles, sperăm ca asta ne va ajuta să obținem independența energetică. În paralel, am comunicat cu populația. Știm că sunt foarte multe obiecții legate de efectele fracturării hidraulice asupra mediului înconjurator. De aceea am lucrat cu populația, le-am prezentat oamenilor avantajele și dezavantajele exploatării gazelor de șist. În etapele premergătoare semnării contractului cu Chevron, am avut oferte de la mai multe companii pentru exploatarea gazelor de șist. Am ținut cont și de standardele de mediu care ne-au fost promise, când am ales Chevron. De aceea, sperăm că totul va fi bine.
Cum au fost convinşi ucrainenii să accepte exploatarea gazelor de şist? Mă interesează în mod special, pentru că noi avem acum proteste în România.
Trebuie să ținem cont de un lucru: Pentru România, problema independenței energetice nu a fost nicodată atât de actuală și de grea pe cât este în cazul Ucrainei. Știți că, în ultimii cinci ani, în fiecare iarnă, Ucraina era în centrul unui scandal legat de tranzitul gazelor rusești spre Europa. Și nu era doar o problemă pentru autorități, care căutau soluții să rezolve aceasta problemă. Problema era resimțită de fiecare dată de populație, care înțelegea de unde bate ,,vântul rece". Este și motivul pentru care ucrainenii au făcut aceasta alegere și explică de ce avem o altă atitudine decât românii în chestiunea gazelor de șist. Vreau să adaug că aceste valuri care se fac în jurul aspectului de mediu sunt puțin exagerate.
Ucrainenii ar cumpăra gaz și din România
Legat tot de independenţa energetică, presa din Vest este încântată de o informație venită de la Bruxelles, nu de la Kiev, şi anume că gazul va veni, pentru prima oară, din Vest spre Est. Există un parteneriat cu Slovacia pentru o bucată de conductă.
Negocieri privind diversificarea surselor energetice au avut și au loc în prezent nu doar cu Slovacia, ci și cu Ungaria, și cu Polonia. Nu este vorba de un fapt singular. Este vorba pur și simplu despre prețul care ne-a fost propus și care este mai convenabil decât îl avem astăzi când cumpăram gaz din altă parte. Dacă mâine sau chiar astăzi România ne-ar propune să ne vândă gaz la un preț mai bun decât cel la care cumpăram acum din Rusia și daca ar exista și infrastructura necesară, am cumpăra gaze și din România.
Este Ucraina pregătită să asigure căldura în case, dacă Rusia se supără?
Da, este pregătită, dar nu văd de ce s-ar strica relațiile bilaterale sau de ce să se supere cineva. Președinții Rusiei și Ucrainei au întrevederi foarte dese, în care discută fără ocolișuri multe probleme. Relațiile sunt, într-adevăr, pragmatice. Dacă vorbim de relațiile noastre cu Rusia, sunt exact acelea care corespund intereselor noastre.
De ce credeţi că Ucraina este atât de importantă pentru Uniunea Europeană?
Importanța Ucrainei rezidă în locul geografic în care se află, în rolul geopolitic pe care ar putea să-l aibă în această zonă. Mai mult, dacă se va semna Acordul de la Vilnius, dacă standardele interne vor ajunge la nivelul celor europene, rolul geopolitic al Ucrainei va crește. De aceea există interes, dintr-o parte și din alta, față de Ucraina. Cred că, pentru Europa, este foarte important să aibă la granițele sale un stat prosper. E important ca un stat cu o populație de cel puțin 45 de milioane de oameni să fie stabil și să fie și o punte de legătura între Vest și Est.
E legată şi de securitatea energetică a Europei dorinţa aceasta de a vă avea aproape?
Posibil. Avem magistrala de gaz care leagă Rusia de Europa Centrală şi de Est. Avem rezervoare subterane uriaşe pentru combustibil. Exploatarea acestor gaze şi întreţinerea acestor gazoducte este foarte costisitoare, iar Ucraina suportă singură costurile. Având în vedere importanţa acestor lucruri pentru securitatea energetică a Europei, inclusiv a Vestului, sigur că şi europenii sunt interesaţi de Ucraina. De mai multă vreme negociem cu Bruxelles-ul, cu oficialii europeni, formarea unui consorţiu care să administreze conductele de gaz care traversează teritoriul Ucrainei. Aceste gazoducte sunt importante, în primul rând, pentru securitatea energetică a Europei şi nu a Ucrainei. Însă, în acest moment, Ucraina le întreţine.
Stabilitatea - principalul avantaj al apropierii de UE
Care sunt avantajele palpabile ale apropierii de UE, dincolo de reformele în justiţie, în tot statul?
Într-un cuvânt, aş spune că avantajul este stabilitatea. Stabilitate în sens larg, începând de la cea economică, socială, la siguranţa zilei de mâine. Acestea sunt lucrurile palpabile pe care oamenii le aşteaptă de la UE.
Ce rol are România în acest proces, v-aţi uitat ce greutăţi avem noi acum?
La mijlocul anilor '90, când a luat decizia de a adera la UE, România era stat de mult vreme. Noi, când am luat decizia apropierii de UE, eram un stat care vreme de 70 de ani a fost o republica în componența unei federații. Parcursul nostru va fi chiar mai dificil decât al României. Esențial este sa existe voință politică la nivel înalt și ca aceasta voință politică să aibă susținerea populației. Constat că tema integrarii europene a Ucrainei, este, probabil, singurul scop care unește toată populația, indiferent de preferințele politice. Pentru societatea ucraineană, existența unui consens este o noutate. Și pe acest lucru mă bazez când spun că sunt optimist în privința summitului de la Vilnius și a semnării Acordului de Asociere cu UE.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
