Trei țări se opun aderării României și Bulgariei la Schengen

Oficiali germani s-au declarat joi sceptici cu privire la posibilitatea ca România și Bulgaria să intre în viitorul apropiat în Schengen sau să adopte moneda euro, reacții ce survin la o zi după ce președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a pledat pentru admiterea ambelor țări în spațiul Schengen și extinderea zonei euro către toate statele UE, scrie Agerpres, care preia o relatare publicată în ediția online a publicației spaniole ABC. Germanii nu sunt însă singurii care nu văd cu ochi buni o aderare a României la Schengen. Și Austria și Olanda au anunțat că sunt împotriva unei aderări imediate a României la Schengen.

ACTUALIZARE. Viziunea despre viitorul Uniunii Europene expusă miercuri de Jean-Claude Juncker în plenul Parlamentului European este cea a unui „romantic”, a declarat premierul olandez Mark Rutte, care a precizat că se opune intrării României și Bulgariei în spațiul Schengen. Întrebat despre propunerea lui Juncker ca România și Bulgaria să fie primite în Schengen imediat, premierul olandez a răspuns: „Nu acum. Ne opunem. Sunt prea multe temeri privind controlul frontierelor și corupția”. Detalii, aici.

Ministrul german de interne, Thomas de Maiziere, a declarat că nu vede pentru România și Bulgaria „nicio posibilitate” să intre în spațiul Schengen. „Sincer vorbind, mai au un drum lung de parcurs”, a punctat responsabilul german. „Decizia nu va fi luată astăzi”, a mai spus Thomas de Maiziere legat de acest subiect, la sosirea la Reuniunea Consiliului UE pentru justiție și afaceri interne, notează portalul italian lumsanews.it.

Opinii rezervate au fost exprimate de responsabilii germani și cu privire la extinderea zonei euro și adoptarea monedei comune de către România și Bulgaria. Ministrul german de finanțe, Wolfgang Schaueble, a salutat inițiativa lui Juncker aflată „pe linia de bază a conceptelor noastre de politică europeană”, dar a amintit că pentru ca alte țări să se poată alătura zonei euro „este necesar să îndeplinească toate criteriile”, iar o adoptare „prematură” a monedei comune poate genera multe probleme, dând ca exemplu cazul Greciei. Este evident că statele care intră în zona euro „trebuie să fie capabile să gestioneze o monedă stabilă și puternică, asupra căreia nu vor putea să intervină cu devalorizări”, a explicat oficialul german.

El a menționat că Germania dorește „o Europă puternică”, și că „este bine că cineva pune presiune și viteză”, referire tot la intervenția lui Juncker, dar a atras în același timp atenția că trebuie făcut „bine” acest lucru.

Mai mult decât atât, Schaueble a subliniat că „este important ca cetățenii statelor membre să fie convinși” de pașii care vor fi făcuți, el avertizând astfel asupra riscului ca în procesul aprofundării integrării europene dorite de Juncker să se ajungă la situații în care deciziile luate la Bruxelles să îndepărteze instituțiile europene de cetățeni.

Mai tranșant decât Schaueble a fost președintele comisiei de finanțe a Uniunii Creștin Sociale (CSU — aliata bavareză a Uniunii Creștin Democrate a cancelarului Angela Merkel), Hans Michelbach, care s-a pronunțat clar împotrivă extinderii zonei euro și a spus direct că România și Bulgaria nu îndeplinesc condițiile pentru a se alătura acestei zone.

În discursul său despre starea Uniunii Europene, susținut miercuri în plenul Parlamentului European, Jean-Claude Juncker a enunțat printre prioritățile pe care le va urmări în cei doi ani cât va mai fi la conducerea Comisiei Europene extinderea zonei euro și a spațiului de liberă circulație Schengen. „Dacă dorim o consolidare a frontierelor noastre externe, atunci trebuie să deschidem imediat spațiul de liberă circulație Schengen către Bulgaria și România. Trebuie de asemenea să primim Croația ca membru în Schengen odată ce îndeplinește criteriile”, a spus șeful executivului comunitar.

Prima reacția negativă a venit din partea Austriei, împotriva acestor propuneri pronunțându-se atât cancelarul social-democrat Christian Kern, cât și liderul conservator și totodată ministru de externe, Sebastian Kurz. Primul a calificat drept „necugetată” abordarea lui Juncker, amintind că pentru adoptarea monedei euro trebuie respectate cu strictețe criteriile de la Maastricht, în timp ce al doilea a subliniat de asemenea că „zona euro și spațiul Schengen sunt deschise tuturor celor care îndeplinesc criteriile”, iar dacă aceste criterii nu sunt îndeplinite, nimic nu este posibil.