Dosar internațional|Criza democrației în Europa. Decizii care au scos zeci de mii de protestatari în stradă
Cel mai mare pericol cu care se confruntă lumea de azi este, probabil, o criză a democraţiei, a modelului liberal în care statul de drept e de neclintit, în care există o separaţie clară a puterilor, iar societatea e deschisă. Mai mult de jumătate dintre ţările lumii, 55 la sută, sunt doar parţial libere sau nu sunt libere defel, potrivit Freedom House. 2017 a fost al 12-lea an consecutiv de scădere a nivelului libertăţii în lume. În 71 de ţări situaţia s-a înrăutăţit anul trecut, iar Statele Unite se retrag din rolul de apărător al democraţiei în lume. Chiar şi în Europa, unde, teoretic, lucrurile stau mult mai bine decât în alte părţi ale lumii, democraţia liberală e sub asediu.
Un editorial Washington Post plasează România, Ungaria şi Polonia pe drumul către un autoritarism în formă incipientă. Statul de drept şi justiţia independentă sunt atacate în toate cele trei state, avertizează prestigiosul ziar american. Washington Post nu are deloc cuvinte de laudă pentu Liviu Dragnea şi vorbeşte şi despre problemele lui cu legea. Iată ce spun jurnaliştii americani: "Liviu Dragnea se ascunde de scandaluri aşa cum fac toţi ticăloşii: se prezintă drept victimă. Atacă justiţia, pe motiv că ar face parte dintr-un aşa numit "stat paralel", susţine că forţe oculte s-ar fi aliat împotriva sa. Iar partenerii săi, care urmează modelul lui Donald Trump, spun că aşa-zisa persecutare a domnului Dragnea seamănă cu ancheta privind rolul Rusiei în victoria domnului Trump. Forţele democratice din cele trei ţări ripostează şi refuză să accepte o revenire a autoritarismului, într-o regiune care l-a trăit mult prea recent".
Legi votate pe repede-înainte, contestate în stradă
În Ungaria, Viktor Orban a reuşit să scoată în stradă, într-o singură seară, 1 la sută din populaţia țării. Oamenii s-au solidarizat nu cu el, ci împotriva lui. Şi asta, cu toate că nu trecuse nici o săptămână de când înregistrase o victorie zdrobitoare în alegerile parlamentare şi îşi asigurase, pentru a treia oară consecutiv, patru ani de domnie la Budapesta.
Nu întâmplător, mulţimea scanda "Viktator". Cu fiecare scrutin câştigat, tendinţele sale autocrate au sporit. Iar premierul maghiar a ştiut exact ce tactică să adopte pentru a stârpi resursele oricărei tentative de rezistenţă. În ultimii doi ani, partidul său a trecut prin Parlament legi potrivnice organizaţiilor neguvernamentale sub pretextul transparentizării şi eliminării unor posibile forţe destabilizatoare. Ţinta predilectă a fost omul de afaceri american de origini maghiare George Soros.
Comisia Europeană a declanşat o procedură de infringement din cauza unei legi care obligă ONG-urile să declare finanţarea din străinătate. Până să existe vreo decizie, cele care nu respectă noile norme riscă desfiinţarea, iar angajaţii lor sunt priviţi ca nişte trădători de ţară.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Iliberalii și sistemul de justiție
Polonia a intrat sub semnul protestelor de când cu venirea la putere a partidului Lege şi Justiţie în 2015. Sub pretextul reformei sistemului judiciar pentru renunţarea la moştenirea comunistă, au fost adoptate legi care au pus sub semnul întrebării unul dintre principiile fundamentale ale democraţiei, separaţia puterilor în stat. Polonezii n-au putut îngădui asemenea schimbări și au ieșit la proteste.
Cu toată presiunea străzii, partidul aflat la guvernare şi-a pus în aplicare planul de modificare a legilor justiţiei. Şi chiar dacă preşedintele a mai cerut anumite modificări până să le promulge, esenţial lucrurile nu s-au schimbat. Printre cele mai contestate a fost legea care forţează 40% dintre judecătorii Curţii Supreme să iasă la pensie, lege intrată în vigoare săptămâna trecută şi întâmpinată cu ample manifestaţii de stradă.
„Devine grav când ne distrug instanţele de judecată. Mai devreme sau mai târziu, asta va conduce la război civil. Ne înţelegem unii pe alţii şi dacă voi rezistaţi aici (în faţa Curţii Supreme din Varşovia - n.r.), voi veni din când în când să stăm de vorbă”, le-a spus protestatarilor Lech Wałęsa, fost preşedinte al Poloniei.
Judecătorii vizaţi de pensionarea forţată au refuzat să cedeze. Unii au cerut dispensă, alţii au invocat Constituţia pentru a continua să-şi facă misiunea la Curtea Supremă.
Donald Trump are meritul, dacă putem spune aşa, de a fi resuscitat societatea civilă din Statele Unite. Prin contestatele sale politici de la migraţie la alăptare, de la protecţia mediului la controlul armelor, preşedintele american a creat o forţă de rezistenţă care-l taxează la fiecare derapaj. Şi nici măcar el nu este imun presiunii opiniei publice şi s-a văzut asta când a decis să pună capăt practicii nemiloase de separare a copiilor de părinţii lor imigranţi ilegali. A fost prima ocazie în care a făcut un pas înapoi.
O manifestaţie a femeilor are loc în fiecare an împotriva lui Donald Trump. Elevii l-au criticat pentru că n-a mişcat niciun deget după atacurile din şcoli în ceea ce priveşte legislaţia în domeniul armelor. Acum americanii sunt încurajaţi să iasă la vot la toamnă la alegerile pentru Congres şi să-l lase pe preşedinte fără sprijinul Legislativului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
