DOSAR INTERNAȚIONAL | Un summit european crucial și două scenarii de coșmar: Brexit și refugiații
FOTO: Twitter EU Council
Sunt zile complicate la Bruxelles, unde şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană s-au întâlnit la Consiliul European. Blocul comunitar trece prin momente grele, iar la asta contribuie din plin criza refugiaţilor. Sufocată de valurile de migranţi, Europa încearcă să găsească o soluţie şi se bazează pentru asta pe ajutorul Turciei. Este ţara în care au ajuns aproape două milioane de refugiaţi şi care, alături de Liban şi Iordania, duce greul acestei crize. Sunt date furnizate de ONU, potrivit cărora alţi aproape 500 de mii de refugiaţi au depus cereri de azil în Germania. Numărul migranţilor din această ţară este însă, dublu, spun autorităţile de la Berlin, fiindcă mulţi alţii nu au fost înregistraţi.
Şi ca şi cum presiunea refugiaţilor nu era de ajuns, cele 28 de ţări ale Uniunii Europene riscă să devină 27. Marea Britanie va organiza un referendum pentru ieşirea din blocul comunitar, iar negocierile dintre David Cameron şi ceilalţi lideri nu par să fi ajuns la un rezultat concret.
David Cameron, premierul Marii Britanii: „Mă voi lupta pentru Marea Britanie. Dacă putem obţine un acord bun, atunci voi accepta. Dar nu voi accepta un acord care nu corespunde nevoilor noastre. Cred că este mult mai important să facem acest lucru bine decât să ne grăbim. Dar, cu bunăvoinţă şi cu multă muncă, putem obţine un acord mai bun pentru Marea Britanie”.
Francois Hollande, preşedintele Franţei: „Un acord este posibil dacă sunt îndeplinite anumite condiţii. Un acord este posibil, pentru că este necesar. Marea Britanie trebuie să rămână în Uniunea Europeană, aceasta este dorinţa mea. Dar, în acelaşi timp, Uniunea trebuie să avanseze, nicio ţară nu ar trebui să aibă drept de veto, nicio ţară nu ar trebui să se sustragă de la regulile comune sau autorităţilor comune. (...) Şi alte state pot cere reguli speciale, aşa că îi cerem Marii Britanii să se gândească la toate celelalte state. Soarta Uniunii Europene este la mijloc, nu doar a unei singure ţări din Uniunea Europeană”.
Angela Merkel, cancelarul Germaniei: „La acest Consiliu European vom discuta două teme: prima este legată de aşteptările Marii Britanii înainte de referendumul pentru rămânerea sau nu în Uniunea Europeană. Eu merg la această dezbatere cu gândul că vom face totul să creăm condiţiile ca Marea Britanie să rămână parte a Uniunii Europene”.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Aşadar, Marea Britanie speră să obţină o victorie la summitul de la Bruxelles şi cerinţele sale să fie acceptate de celelalte state membre. Situaţia nu este atât de simplă, pentru că unele ţări ar putea cere la rândul lor anumite lucruri pentru a vota acordul. Să vedem mai exact cine este de partea lui David Cameron şi cine împotrivă.
Pro și contra Brexit
De partea lui David Cameron sunt state din nordul Europei, precum Olanda şi Danemarca. Tot de partea lui sunt şi statele baltice, Lituania, Letonia şi Estonia. Sunt şi opozanţi binecunoscuţi. Ungaria, Polonia şi alte state din centrul şi estul Europei sunt gata de discuţii aprinse în ceea ce priveşte tăierea ajutoarelor sociale pentru imigranţii europeni şi alocaţiile pentru copii. În acest timp, Franţa îşi arată colţii la propunerile făcute de Marea Britanie împotriva legislaţiei Zonei Euro. Mai sunt şi necunoscute. De exemplu, Grecia, Italia, state care ar putea cere anumite lucruri pentru a obţine la rândul lor ceea ce doresc, precum susţinere financiară şi logistică în privinţa refugiaţilor şi a altora care vin cu bărcile din Turcia. Dar cum stă treaba cu importanta Germanie? David Cameron speră că Angela Merkel va juca rolul de mediator şi să-i convingă pe ceilalţi lideri europeni să spună da reformelor sale.
David Cameron, premierul Marii Britanii: „Mai sunt detalii asupra cărora trebuie să lucrăm, trebuie să punem la punct câteva lucruri importante, aşa că mai avem de lucru şi, desigur, mai sunt şi negocierile din Consiliul European. Dar, per total, am făcut progrese importante”
Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European: „Am înţeles şi eu, şi colegii mei din Parlament că unele state membre simt că sistemul de ajutor social este suprasolicitat sau supus unor abuzuri şi au dreptul să se apere. Dar acest lucru trebuie făcut cu respectarea acestor două principii - libertatea de circulaţie şi nondiscriminarea”.
Francois Hollande, preşedintele Franţei: „Compromisul la care s-a ajuns ne permite să găsim soluţii la probleme care până acum păreau dificil de rezolvat. La Consiliul European nu vor fi, totuşi, modificări. Nu se pune problema unei renegocieri”.
Angela Merkel, cancelarul Germaniei: „Cererile lui David Cameron sunt departe de a fi cereri care sunt doar pentru Marea Britanie. În unele cazuri, putem spune, chiar dimpotrivă. Multe subiecte sunt justificate şi necesare”.
Beata Szydlo, premierul Poloniei: „Ne este greu să acceptăm aspectele legate de ajutoarele sociale. Vrem să fie clar că nu vom fi de acord cu o eventuală extindere a propunerilor făcute în cazul Marii Britanii”.
Criza refugiaților strică motorul franco-german
Cealaltă mare problemă a Uniunii Europene este criza refugiaților. Consiliul European de la Bruxelles nu va fi deloc o întâlnire ușoară pentru Angela Merkel, care va avea de înfruntat opoziţia celorlalţi lideri. Motivul? Angela Merkel este considerată de mulţi responsabilă de amploarea crizei refugiaţilor Ideea cancelarului Germaniei de a deschide larg graniţele a provocat nemulţumirea profundă a celorlalte ţări. Şi, pentru prima oară, printre vocile nemulţumite se aude și cea a Franţei, un aliat tradiţional al Berlinului. Prin urmare, analiştii politici se întreabă acum cât va mai putea rezista Merkel în faţa valului de nemulțumire și chiar de furie. Cu atât mai mult cu cât popularitatea sa a scăzut dramatic în ultimele luni, inclusiv în rândul propriului partid.
Angela Merkel a câştigat enorm în timpul crizei economice care a lovit Europa. Modul în care a gestionat acel moment i-a adus un capital de imagine foarte mare. Dar vorbim, deja, despre timpuri trecute. Analiştii politici cred că autoritatea şi popularitatea de care s-a bucurat şeful cancelariei germane au fost luate de valul de refugiaţi.
Eșecul lui Merkel
De câteva luni, aliaţii europeni o abandonează. Unul câte unul, se delimitează de decizia Angelei Merkel de a deschide larg graniţele pentru refugiaţi. Iar cea mai grea lovitură vine chiar din partea Franţei, aliatul său tradiţional.
„Nu suntem de acord cu un mecanism permanent de relocare (a refugiaţilor, n.r.). (...) Franţa s-a angajat să primească 30.000 de refugiaţi. Suntem pregătiţi să-i primim pe aceştia. Dar nu mai mulţi", a spus premierul Manuel Valls.
Analiştii politici sunt convinşi că declaraţia premierului francez demonstrează cât se poate de clar că modelul impus de Merkel a eşuat. Poziţia Franţei s-a schimbat mult în doar câteva luni. Când criza refugiaţilor nu avea amploarea de acum, Parisul cerea ca statele care refuză să-şi preia cotele de imigranţi să fie aspru pedepsite. Acum, Germania şi Franţa văd foarte diferit problema. Şi este o premieră în istoria relaţiilor franco-germane.
Abandonată de Franţa şi sfidată de statele din estul Europei, Angela Merkel pare acum o figură izolată în lupta sa pentru solidaritate cu refugiaţii. Câştigă teren susţinătorii unei abordări mult mai pragmatice a problemei.
„Proiectul european poate da înapoi şi poate chiar să dispară, dacă nu avem grijă de el. Avem în mod imperativ nevoie de mai multă Europă pentru a face faţă provocărilor. Iar dacă Europa nu-şi va demonstra capacitatea de a răspunde la provocarea momentului - nu numai cea economică, ci şi cea de securitate - atunci proiectul european va lua sfârşit, pentru că ţările membre nu îl vor mai dori”, a subliniat premierul Franței.
Într-un articol scris pentru platforma online "Contributors", analistul politic Valentin Naumescu crede că una dintre explicaţiile pentru care Manuel Valls are această atitudine este că actualul premier se gândeşte să candideze la viitoarele alegeri prezidenţiale. Însă dincolo de asta, spune analistul, această criză în care se află Angela Merkel poate fi interpretată ca un început al sfârşitului.
„Eşecul cancelarului Merkel de a obţine solidaritatea şi sprijinul Uniunii Europene în gestionarea valului masiv de imigranţi (...) va duce aproape inevitabil la sfârşitul erei Merkel, mai devreme sau mai târziu. Dar, din păcate pentru Uniunea Europeană, nu numai al erei Merkel. Ce e mai rău abia acum urmează", spune Valentin Naumescu.
(VIDEO. Conf.dr. Valentin Naumescu a explicat la „Jurnalul de Seară” ce consecințe poate avea faptul că „binomul” franco-german nu mai funcționează)
Viitor incert pentru Angela Merkel
De altfel, mai mulţi analişti politici prevăd un viitor sumbru pentru Uniunea Europeană. După ce tot mai multe state şi-au închis graniţele, unii comentatori spun că Spaţiul Schengen va înceta să mai existe în forma pe care o ştim cu toţii. Iar Germania nu va avea încotro şi va fi nevoită, la un moment dat, să-şi închidă şi ea graniţele.
Donald Tusk, preşedintele Consiliului European: „Nu avem mai mult de două luni să aducem lucrurile sub control. Consiliul European din martie va fi ultimul moment în care vom putea vedea dacă strategia noastră funcţionează. Dacă nu, atunci vom avea de înfruntat consecinţe grave, precum colapsul spaţiului Schengen”.
Dincolo de opoziţia feroce pe care o întâmpină în Uniunea Europeană, Angela Merkel îşi vede ameninţată poziţia în propria ţară. Supravieţuirea sa politică este pusă în primejdie - luna trecută, susţinerea coaliţiei pe care o conduce a scăzut la 32,5%, cel mai mic nivel din ultimii trei ani. Aceasta în timp ce aliaţii săi politici spun tot mai clar că lucrurile nu mai pot continua în acest fel.
Peter Dreier, politician din Bavaria: „I-am spus cancelarului încă de acum trei luni că suntem depăşiţi de situaţie. Pur şi simplu nu putem să oferim condiţii umane de cazare în ritmul în care vin refugiaţii. De aceea trebuie să punem piciorul în prag”.
De altfel, nemulţumirea faţă de politica lui Merkel se vede cel mai bine în Bavaria, primul punct prin care refugiaţii ajung în Germania. Luna viitoare, în acest land vor avea loc alegeri locale, iar politicienii se tem că alegătorii îi vor pedepsi pentru politica proimigraţie. Dacă se va întâmpla aşa, lucrurile se vor complica şi mai mult în germania. „Nu vom reuşi să mai rezistăm mult timp”, a mărturisit presei liderul CSU, aliatul bavarez al partidului condus de Merkel.
Vestul și R'Estul
Uniunea Europeană nu este nici pe departe atât de unită precum ii spune numele. Este una dintre realităţile îngrijorătoare pe care criza refugiaţilor le-a scos in evidenta. Sătule de summituri, discursuri si de proiecte negociate la nesfârşit, unele state îşi fac nişte mici uniuni, alianţe paralele cu Bruxellesul. Acesta este şi cazul Grupului de la Vişegrad. Membrii lui sunt consideraţi, mai nou, rebelii Europei. Din acest grup fac parte Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia.
Donald Tusk, preşedintele Consiliului European: „Grecia nu a provocat această criză şi nici Europa. Spun tuturor celor care vorbesc de excluderea Greciei din Schengen, crezând că aceasta este o soluţie la criza migraţiei, că nu este. Daţi-mi voie să fiu clar: excluderea Greciei din Schengen nu rezolvă niciuna dintre problemele cu care ne confruntăm”.
Reuniunea Consiliului European scoate la iveală o Europă dezbinată de incapacitatea de a găsi soluţii eficiente pentru gestionarea crizei refugiaţilor.
După un an greu, cu zile şi luni dramatice cu oameni disperaţi la graniţele continentului, dar şi cu cetăţeni europeni îngrijoraţi că ţările lor nu pot primi toţi solicitanţii de azil, frustrarea este singurul sentiment pe care îl împărtăşesc toate statele membre ale spaţiului comunitar. Sătulă să se uite spre Bruxelles, Europa Centrală şi de Est îşi caută propriile soluţii.
Statele din grupul de la Vişegrad, adică Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia, iau în calcul închiderea graniţelor Macedoniei şi Bulgariei cu Grecia. Este o măsură care ar bloca practic în Grecia toţi imigranţii şi refugiaţii, pentru că ar sigila accesul acestor oameni la ruta din Balcani. Este, în acelaşi timp, un plan care ar izola practic statul elen de spaţiul Schengen şi de restul Europei.
Viktor Orban, premierul Ungariei: „ Această politică a migraţiei a provocat numai probleme, a dus la terorism, violenţă şi teamă. Poziţia noastră continuă să fie aceea că valul migrator trebuie să fie controlat şi oprit. Nu mă înţelegeţi greşit: Uniunea Europeană dispune astăzi de o a doua linie de apărare, anume graniţa Schengen: Ungaria, Slovenia, Austria şi graniţa austriaco-italiană. Problema este dacă dorim o a doua linie de apărare care să despartă graniţele Schengen de Turcia.
La finalul unei reuniuni a grupului de la Vişegrad, la care au participat şi premierul Bulgariei şi preşedintele Macedoniei, Viktor Orban a dat Bruxelles-ului un ultimatum: dacă politicile europene în materie de migraţie vor continua să se dovedească ineficiente până la Consiliul European din martie, e nevoie de un plan B, precum cel al blocării rutei din Balcani.
Asta in vreme ce Slovacia a transmis Uniunii Europene că Grupul de la Vişegrad va continua să se opună relocării şi redistribuirii de refugiaţi în baza unor cote naţionale.
Robert Fico, premierul Slovaciei: „Republica slovacă vrea să sublinieze cu fermitate faptul că noi nu i-am invitat pe imigranţi pe teritoriul nostru şi că nu noi suntem aceia care am destabilizat ţările din care aceştia vin. Cred că este timpul să spunem că unii politicieni europeni au făcut o mare greşeală în privinţa crizei imigranţilor. Aş dori să subliniez faptul că noi nu vom fi niciodată de acord cu crearea forţată de comunităţi de imigranţi pe teritoriul nostru”.
Aşa-numitul plan B al Grupului de la Vişegrad nu este susţinut doar de aceste patru ţări. Şi ministrul de Externe al Austriei a transmis Macedoniei să se pregătească să blocheze complet intrarea refugiaţilor pe teritoriul său. Trebuie spus că Macedonia a închis în repetate rânduri puncte de trecere a frontierei sale cu Grecia. De fiecare dată, măsura a provocat haos.
Sebastian Kurz, ministrul de externe al Austriei: „Macedonia trebuie să fie pregătită să oprească în totalitate trecerea migranţilor la graniţele sale, de vreme ce e prima ţară în care migranţii ajung după Grecia. Ştim că este foarte dificil, dar am decis azi că Austria va acorda ajutor, nu doar sub formă de personal precum poliţie şi armată, dar şi cu echipament, astfel încât Macedonia să fie pregătită să facă faţă acestor riscuri în cel mai eficient fel”.
Angela Merkel respinge planul propus de Grupul de la Vişegrad şi susţinut şi de Austria.
„Chiar vrem să ne dăm deja bătuţi şi să închidem graniţele dintre Grecia, Macedonia şi Bulgaria, cu toate consecinţele pe care această măsură le-ar avea asupra Greciei şi a întregii Uniuni Europene şi, implicit, asupra zonei Schengen?" s-a întrebat Angela Merkel.
În acelaşi timp, şi oficialii de la Bruxelles cred că Atena nu face faţă situaţiei. Uniunea Europeană a dat Greciei un ultimatum de trei luni pentru a-şi gestiona „gravele deficienţe” pe care le are în gestionarea frontierelor şi a afluxului de migranţi şi refugiaţi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
