Dosar internațional | Fantoma secesiunii bântuie Spania
„Am câştigat!”, anunța, în 27 septembrie, Artur Mas, președintele catalan.
„A câştigat "DA". Dar a câştigat şi democraţia. Este foarte important. Două victorii într-una singură: a lui "DA" şi a democraţiei”, spunea el.
Coaliţia pentru DA, condusă de Artur Mas, nu a reuşit însă să obţină majoritatea absolută în legislativ. Avea nevoie de 68 de mandate, are 62. Nu a reuşit nici să ajungă la un acord cu un mic partid naţionalist, care are 10 mandate.
După ce s-au făcut aceste calcule, opoziţia a prins putere. Şi i-a cerut președintelui Mas să renunţe la putere.
„Cei mai mulţi catalani au optat pentru regenerarea politicii, pentru convieţuire, unitate şi rezolvarea problemelor catalanilor. După rezultate, Artur Mas poate să facă un singur lucru: să-şi dea demisia şi să plece. Demisia! Demisia!”, a spus Carolina Punset, candidatul formaţiunii „Ciudadanos”.
În plus, imediat după scrutin, premierul spaniol Mariano Rajoy i-a avertizat pe naţionaliştii catalani să respecte legea.
„Doar patru din 10 catalani au votat pentru ruptură. Partizanii separării nu au avut niciodată legea de partea lor. De ieri (n.r. duminică), ştim că nu au nici sprijinul majorităţii catalanilor. Catalonia nu va fi independentă! Şi nici nu va ieşi din Europa. Asta li s-a propus cetăţenilor catalani. Li s-a spus să iasă din Europa. Foarte important: Partidul Popular şi guvernul şi marea majoritate a spaniolilor vor garanta că în Catalonia se va respecta legea. Vor garanta că niciun cetăţean catalan nu va fi obligat să aleagă între a fi catalan, spaniol sau european”, a spus Mariano Rajoy, prim-ministrul Spaniei.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
(VIDEO. Jurnalistul spaniol Raul Sanchez, corespondent EFE la Bucureşti, vorbește despre consecințele rezultatului de la consultarea de duminică din Catalonia)
Dinspre lege a venit o a doua lovitură pentru Artur Mas: a fost inculpat pentru organizarea unei consultări populare pe tema ruperii Cataloniei. I-a spus „consultare” pentru că referendumul pe o astfel de temă e interzis prin Constituţia Spaniei. Dar procurorii nu s-au împiedicat în semantică.
„Se pun cu guvernul, cu mine însumi, fac plângeri penale... Să facă atunci! Sunt foarte liniştit, pentru că apărăm democraţia, apărăm libertatea, apărăm drepturi fundamentale, care în circumstanţe normale, nu ar trebui negate nimănui”, a spus Artur Mas.
După aerul categoric din declaraţia iniţială, Artus Mas a mai îmblânzit tonul: „Din punct de vedere legal, nu a fost o nesupunere. Din punct de vedere politic, a fost o rebeliune democratică împotriva statului spaniol”, a recunoscut liderul separatiştilor catalani, care e chemat la tribunal luna viitoare.
De la Madrid, separatiştii catalani sunt avertizaţi periodic: dacă nu încetează cu ideea şi campaniile pentru scindare, provincia va rămâne şi fără autonomie.
Artur Mas, liderul catalan care sfidează Spania
Cine este Artur Mas, politicianul care, de 20 ani, încinge spiritele la Barcelona şi dă fiori guvernului de la Madrid? Este, acum, şeful guvernului catalan. De-a lungul întregii sale cariere politice, a clamat dreptul la autodeterminare şi a îndemnat la ruptura de Spania.
Artur Mas s-a născut la 31 ianuarie 1956 la Barcelona, într-o familie cu puternice legături în industria catalană. A studiat la Liceul francez, apoi şi-a luat Diploma de economist la Universitatea din Barcelona. Vorbeşte fluent franceză şi engleză.
Atras întâi de mediul de afaceri, Mas s-a orientat apoi spre politică. A fost consilier la primăria din Barcelona, după care în, 1995, pe când avea 39 de ani, a fost ales deputat în legislativul catalan. Ministru pentru lucrări publice şi ministru al economiei şi finanţelor, Artur Mas a fost vicepremier şi purtător de cuvânt al guvernului catalan, între 2001 şi 2003, după care a fost liderul opoziţiei până în 2010.
De orientare liberală, Artur Mas este politicianul care a reuşit să obţină, în 2006, o autonomie sporită pentru Catalonia, care dispune, de atunci, de atributele unei ţări adevărate, fără să se fi separat de Spania.
Noul statut acordă autorităţilor locale puteri mărite în domeniul colectării impozitelor şi în justiţie. O victorie la capătul unor negocieri intense cu premierul de atunci, Jose Luis Zapatero, victorie care i-a asigurat şi succesul la alegerile din 2010, când a fost ales şef al guvernului catalan.
În tot acest timp, Artur Mas a fost un fervent susţinător al independenţei regiunii şi a condus o mişcare numită ,,Dreptul de a decide”.
„Independenţa nu este un obiectiv, un scop. Să fii independent sau să ai propriul tău stat este o unealtă de care avem nevoie ca să rezolvăm toate celelalte probleme. Dacă nu deţinem uneltele unui stat normal european şi dacă depindem de deciziile guvernului central de la Madrid, ştim cum va arăta realitatea: şomaj, reduceri în sănătate, reduceri în educaţie, reduceri în universităţi, lipsă de investiţii în infrastructura cheie. Este rezultatul dependenţei de guvernul central de la Madrid. Dacă Madridul îşi va schimba atitudinea, atunci vom negocia cu ei, vom discuta cu ei. Dacă vom fi întrebaţi dacă renunţăm la procesul politic din Catalonia, atunci răspunsul nostru va fi "NU"”, a spus Artur Mas.
(VIDEO. Jose Miguel Vinals, om de afaceri spaniol din Barcelona, care locuieşte de mai mulţi ani la Timişoara, explică de ce nu este de acord cu independența Cataloniei)
Bătălia cu puterea de la Madrid a atins un punct culminant pe 11 septembrie 2012, de ziua Cataloniei, când Adunarea Naţională de la Barcelona a votat în favoarea independenţei. Un an mai târziu, Artur Mas a anunţat organizarea, în noiembrie 2014, a unui referendum privind independenţa.
„Independenţa Cataloniei este o chestiune de drepturi, o chestiune de demnitate, de cultură, de identitate, de respect. Este şi o chestiune economică, dar nu doar atât”, spune Arturo Mas.
La consultarea populară din 2014, 80% dintre cei care s-au prezentat la urne au votat în favoarea independenţei. Devenit oaia neagră pentru guvernul spaniol, Artur Mas a continuat să pună paie pe foc şi să ceară ruperea de Spania. A invocat permanent dreptul catalanilor de a-şi decide soarta şi le-a promis că, dacă va câştiga alegerile din 2015, în maximum 18 luni va organiza un referendum pentru independenţă.
„Nu am vocaţie de martir, nici de erou, am încercat doar să fiu un modest servitor al acestei ţări”, susţine Mas. Deşi urmărit penal pentru consultarea populară de anul trecut, Artur Mas este încrezător că va reuşi să obţină un nou mandat de premier.
O miză economică uriaşă
În Catalonia, miza nu este doar politică. Este, mai ales, una economică. Este una dintre cele mai bogate regiuni ale Spaniei şi una dintre cele mai de succes destinaţii turistice din Europa şi din lume. Înainte de criza din 2008, doar 20% din populaţie susţinea independenţa. Recesiunea a alimentat însă secesionismul.
Cu 7,5 milioane de locuitori, Catalonia este una dintre cele mai bogate, cele mai mai industrializate şi cele mai populate regiuni din Spania. Are o istorie veche de un mileniu şi o limbă proprie, de care catalanii sunt foarte mândri şi care este folosită în prezent în şcoli, în presă şi în instituţii. Inima Cataloniei este Barcelona, una dintre principalele atracţii turistice ale Spaniei şi unul dintre cele mai vizitate oraşe europene.
După instaurarea democraţiei în Spania, în 1975, Catalonia a prosperat constant, devenind un motor al economiei. În 2014, PIB-ul regiunii a fost de aproape 200 de miliarde de euro, cel mai mare din toată Spania, depăşind regiuni precum Madrid sau Ţara Bascilor. Măsurile de austeritate luate de guvernul central după criza din 2008, care au făcut ca datoriile Cataloniei să ajungă la 13 miliarde şi să fie cele mai mari dintre regiunile autonome, au alimentat sentimentele separatiste.
„Mă simt catalan şi sunt catalan. Problema nu este să fie o ţară pentru catalani, ci o ţară pentru toţi care trăiesc aici”, spune un catalan.
Totuşi, cei mai mulţi catalani sunt rezervaţi în privinţa unei rupturi de Spania.
„Vreau o Catalonia unită cu Spania. Catalanii sunt tot una cu spaniolii. Ca să fie mai bine, trebuie să fim uniţi, nu fiecare pentru el. Unirea ne face puternici”, spune un catalan.
„Nu se poate discuta cu Spania. Nu suntem lăsaţi. Lăsaţi-ne să vorbim şi ne vor asculta! Dacă nu dialogăm, nu se pot lua decizii”, spune un altul.
Guvernul catalan spune că primeşte mai puţin decât dă guvernului central de la Madrid. Dacă, în 2003, Catalonia primea 16% din bugetul ţării, în 2015 i s-au alocat doar 9,5 procente. Miza economică este foarte mare, dar riscurile unei rupturi sunt şi mai mari. Catalonia ar fi exclusă din Uniunea Europeană şi din NATO.
„Văzut din afară, pare destul de dificil să crezi că, într-o perioadă scurtă de timp, vor avea succes cu planurile lor. Catalonia nu are nici aliaţi externi, care să o sprijine pe plan internaţional. Din contră. Majoritatea liderilor europeni nu susţin o asemenea aventură”, spune un analist politic.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
